| = bun | Ela Victoria Luca [16.Jan.08 14:04] |
| descriptio. aproape vitalizat "mortul" acesta. aproape ironic englezesc tonul, aproape de limita atmosferei de subviață, re-nimată. iar alipirea aceea până la identificare corp - corp, suflet - suflet, între personaj și celălalt / autor / lector este bine redată, deja am avut impresia că femurul meu este colat de femurul personajului tău etc. bună scriitură, Nicolae. | |
| = . | Ela Victoria Luca [16.Jan.08 14:04] |
| re-animată | |
| = . | Ela Victoria Luca [16.Jan.08 14:10] |
| Nicolae, te rog mult completează câteva date biografice literare, cf. reguli. | |
| = eu vad | Leonard Ancuta [16.Jan.08 14:57] |
| un mort care intra in tine sa se incalzeasca. probabil faza cu instalatorii e pentru a face accesul mai confortabil. | |
| = lut...stele | Plopeanu Petrache [16.Jan.08 15:33] |
| 1,Deschiderea spre... 2.Ușa și pragul.punct. 3.Măsurarea umanității-dintre el, cel întins spre..., tu cel vertical.punct, 4.Reordonarea spațiului---alte puncte cardinale,pentru calmarea spiritelor nerăbdătoare ............. mai întâi se întredeschide, apoi de-a binelea...proba inițiatică a trecerii și reconfigurarea spațiului cunoscut pentru a-l anticipa pe acela transcendent. Nicolae multe felicitări pentru capacitatea de a crea cu aceste cuvinte de lut, stele... Cu prietenie PP | |
| = Ela, Leonard, Petrache | Nicolae Popa [16.Jan.08 17:59] |
| Ela, mulțumesc pentru apreciere. Și uite că m-ai făcut să-mi pun pe pagina mea biografia, atîta cît e! Leonard, instalatorii ne intră în casă, dar mite în suflet, printre oase și vene! Ei ne știu toate șurubașele... Petrache, m-ai uluit cu dedesubturile commului tău! Îți mulțumesc. Acum îmi văd poemul și din perspectiva ta! | |
| = :) | Carmen-Manuela Macelaru [16.Jan.08 18:57] |
| citisem initial "vine mortul sa te inveleasca" si deja mi se facuse si mai frig, noroc ca deschid ochii mai bine si citesc corect.in mod deosebit imi place strofa 2,scutura presul si trece pe dedesubt, apoi strofa 3 cum isi masoara statura si toata enumerarea care urmeaza.instalatorii care demoleaza puncte cardinale, jupoaie cerul de ramane gol pana la steaua polara, pana la urma ei deschid un drum mortului:):) mcm | |
| = lll | Ecaterina Bargan [16.Jan.08 20:04] |
| o poezie fără goluri. așa cum obișnuiești tu să scrii cu forță imaginativă, cu gesticulație nefirească în tablouri vivante. aici mișcările triste de calvar le înfășori într-un aer voit ironic. din start se conturează virtualități paradoxale cu treceri dinspre posibilitățile arhitecturale, spre disocierea morală "poduri cu largi perspective pentru milogi". remarc îndeosebi capacitatea expresiei de a te a duce față în față cu personajul într-o realitate hipnotizantă, asemenea visurilor lucid asumate. remarc dimensionarea unei atitudini atît de aproape firescului și fondul imagistic de soriginte onirică. felul în care dozezi metafora astfel încît nici să sufoce dar nici să lipsească îmbinînd-o în compoziții originale. felul în care nu te abați de la subiect ci folosești accente din același registru în paralel pentru a menține echilibrul echidistant față de un real fix, adică deloc tranzitoriu însă filtrat prin libertatea poetică cu sugestii subtile. | |
| = Carmen-Emanuela, Ecaterina | Nicolae Popa [17.Jan.08 13:09] |
| Carmen-Emanuela, Ar fi o chstie să vină "mortul să te-nvelească"! M-a impresionat și pe mine. Mai știi, cu permisiunea ta, poate schimb pe hîrtie. Multumesc pentru spirit de observație: "instalatorii deschid un drum mortului" Ecaterina, Îmi place tot mai mult limbajul din comentariile tale, care devin adevărate analize critico-literare. În fine, sugerează-mi cum să-ți transmit romanul! | |
| = mersi | Ramona Irimie [17.Jan.08 15:07] |
| Super sensibilitate si ancorare in real. Mersi pentru trecere. Sa fii fericit | |
| = Ancora | Nicolae Popa [18.Jan.08 10:29] |
| Ramona, Mulțam pentru trecere. Și, apropo, despre ancorare! Ancora noastră este chiar realitatea! E-he, dacă n-ar exista ea! Dacă nu ne-ar trage ea la pămînt, pe unde-am fi acum!... Inspirație divină în continuare! | |
| = nu credeam... | Cristina Sirion [26.Jan.08 21:16] |
| ...sa-mi placa, e una din poeziile pe care am inceput s-o parcurg cu prejudecati, probabil din cauza mortului din ea. Ultima strofa (dar nu numai) mi-a placut extraordinar de mult, punctele cardinale osificate, orizontul jupuit de scotch, imaginea instalatorilor desuruband punctele cardinale. Are o nebunie in care ma simt pur si simplu bine! | |
| = Cristina, | Nicolae Popa [27.Jan.08 12:59] |
| Aveam și eu păreri destul de confuze despre acest text. A fost scris, re-scris, "re-animat" de-a lungul a mai multor ani în care chipul morții mi-a alicit prin fața ochilor sub mai multe culori și chipuri. Faptul că a fost pus la recomandare m-a ajutat să-l accept și eu ca fiind unul coborît din străfundurile incertitudinilor mele referitoare la viață. Mulțam! | |