| = marius nițov, frumos spus... | Teodor Dume [13.Jan.08 14:13] |
| "dezbrăcat și desculț merg/ să cunosc lumea/să-mi bătătoresc tălpile pe drumuri/genunchii spre salvare" Câtă neliniște, nesiguranță și durere în cuprinderea poemului și totuși speranța, salvarea vine de la lumină, de la "o rază mă poartă prin toate locurile"(...)"pedeapsa mea meritată" Final reușit,"locuri pe unde s-a spart cerul căderilor" Cu toată sinceritatea, domnule Marius, Felicitări! Teodor Dume, | |
| = Mulțumesc, domnule Teodor Dume! | marius nițov [13.Jan.08 15:31] |
| Mulțumesc pentru apreciere, pentru că bați la poarta versurilor mele! Am încercat să cuprind imaginea lumii așa cum e, prima mea dragoste este pictura, grafica, când eram copil redam în imagini tot ceea ce redau astăzi prin vers, lumea asta a igoranței cu etajele suferinței și goliciunii ei. Inițial am vrut să numesc poemul Divina Comedie, la Dante m-am gândit și mă gândesc străbătând tot spitalul acesta ambulant al realității crude, neliniștitoare. | |