| = . | emilian valeriu pal [31.Dec.07 08:57] |
| Foarte bun text. In mod normal am ceva reticente cind in poezie se strecoara site bloguri si mess, dar aici se combina totul perfect. Dureros de bun. Opinia mea. | |
| + lumina oanei | dorin cozan [31.Dec.07 10:21] |
| cred ca ai dreptate cu acest ..upgrade agonistic. o surpriza placuta si acest text. in spatele jocului ironiei si tandretii se intrevede un autor care stie sa controleze cuvintele si ce e important pentru ceva sau altceva mai bun. functia sociala a poeziei va fi mereu de actualitate, oricum oricand preferabila lamentatiilor si egoismului mic mic mic... desi, cred, unii isi cauta dumnezeul oriunde :D cu scuzele de rigoare pt un com asa lung, te felicit pt text si-ti doresc un an nou frumos | |
| = un text... | ioana matei [31.Dec.07 12:21] |
| ce pasesete spre un inceput de iubire...dar prima litera e mereu foarte importanta...La multi ani plini de lumina!.. I(oana) Matei | |
| = Subsemnez, aici: "nu văd calea ta doamne / arată-te"! | silvia caloianu [31.Dec.07 11:18] |
| dupa cum ti-am mai spus: e un poem... cel mai din toate cate ai scris! eu zic sa fie textul de deschidere a volumului tau pe care... trebuie sa il editezi odata si odata! ce m-a atins deosebit, la culme!, la culme!, la culme: "dumnezeu te iubește dumnezeul mă-ti nu vezi pe unde mergi nu văd doamne nu văd calea ta doamne arată-te!" Randurile ce urmeaza iti deconspira, suav, eh!, Alma... slabiciunea si dezamagirea: "și atunci dumnezeu: deschise acest site și spuse phuuuuuuuuuuuh și totul, în mod absolut se prefăcu precum prietenul că nu mă cunoaște" A spus Emilian: "dureos de bun", poemul. Da! (apropo: nu e corec "ma-tii", cu doi de i?) | |
| = un subiect bun pentru orice | Bogdan Nicolae Groza [31.Dec.07 11:31] |
| un discurs confesiv, pe alocuri, un text de o stranie frumusete, un amestec de sacru si profan, de ludic si gravitate, de speranta si pesimism. De multe ori deschiderea spre lume, inseamna inchiderea spre tine.Or aici vad o deschidere si o inchidere, totodata. am remarcat in mod deosebit: "păi da, dumnezeu există, mereu vorbim de el, mereu scriem de el e un subiect bun pentru scris, dumnezeu un subiect bun pentru orice dumnezeu te iubește dumnezeul mă-ti nu vezi pe unde mergi nu văd doamne nu văd calea ta doamne arată-te!" si ultima strofa. Cele mentionate mai sus mi-au placut foarte mult,desi tot poemul e realizat cu grija, si care provoaca rezonante. Un an nou plin de realizari si inspiratie. | |
| = tu vrei sa-i salvezi pe toti | Eugenia Reiter [31.Dec.07 11:57] |
| cred ca intamplarea, sau nu, a facut sa-l citesc prima pe blogul tau (si fara diacritice. chiar ma gandeam oare cum de... Alina fara diacritice... ). ti-am mai zis si nu pot sa nu o repet: m-ai facut praf, mai ales cu finalul. Silvia a punctat bine unde te dezvalui tu, cu amaraciunea intamplarii. mi-ar placea sa-ti recomande cineva acest text. eu nu mai pot, tu nici atat:) "și atunci dumnezeu spuse: termină și tu frumos textul ăsta" si l-ai terminat cum nu se poate mai felicitari, multe | |
| = să știi și tu cum e | Ela Victoria Luca [31.Dec.07 15:29] |
| eu aud vocea-revoltă împotriva falsității, aud și vocea-copil care se ascunde în vocea-adult, aud și împotrivirea față de iisus-neon și față de un dumnezeu-neștiutor, mai aud și scritorul-din-mintea-omului care se împotrivește banalității, care ar vrea să scrie o carte a cărților sau un roman valoros, ceva care să deschidă necondiționat ochii, aud și vocea femeii acre iubește și așteaptă iubirea necondiționată, aud și vocea cele care trece pe lângă cerșetori, pisoi, câini, lucruri, oameni șamd, încercând să găsească în ei dumnezeul-care-nu-se-arată și întrebânsu-se încă dacă aceasta e calea. e un text pe mai multe voci scris, inserția de real e reușită, ironia bine dozată, amărăciunea la fel, e un text pus la dospit, ici-colo aș fi tăiat din el. dar per ansamblu, deși recognoscibil ca stil, are nou, cel puțin față de poemele lui david, ieșirea la viață, din text în viață, din viață în text. cred că cel mai mult am apreciat pasajul final. aș fi eliminat prima paranteza cu conținut cu tot, îmi pare un adaos inutil; și în a doua paranteză îmi pare forțată alăturarea amintirii din copilărie cu scrisul pe tablă lângă acel "trebuie să inventez ce spune dumnezeu; asta poate fiindcă mă așteptam să fie alăturat aoclo ceva deosebit, ceva original, chiar pe registrul neobișnuit, subtil sau chiar neinventat vreodată sau netrăit prea obișnuit). Am corectat eu ce am scris mai sus în offtopic și am lăsat spre lectură largă. Un an luminos și sper să găsești calea, cea pe care Dumnezeu știe și el cum este să... Ela | |
| = er | Ela Victoria Luca [31.Dec.07 15:33] |
| care, celei, întrebându-se, paranteză | |
| + Semn | Nicolae Popa [31.Dec.07 15:49] |
| E ca și cum toate instinctele și chemările întru ale expresivității s-au adunat să spună tot ce au de spus pînă la plecarea anului. E un poem greu de subînțelesuri care se citește dintr-o răsuflare. Îl voi reciti neapărat și după ce vom trece și de noaptea care vine! Un revelion pe măsura acestui poem. Adică unul grandios! Las și eu aici ultima steluță din acest an! | |
| + Întoarcerea către tine, mereu o luptă grăbită :) | Florin Andor [31.Dec.07 15:50] |
| ... mănânc un măr, cât să-mi depășesc înțelegerea atârnată pe-o parte într-o liniște (poate nu va rămâne o iluzie dincolo de linii, în definitiv războaiele se reduc la chipuri, expuse) ... întâlnirea aceasta târzie înseamnă pentru mine a sta departe de apa leneșă, alături de toți ai tăi, cât se răsucește înfrigurat o țigară (din toate umbrele), apoi ne vom așeza altfel pașii peste apă ... subiectele bune seamănă întotdeauna între ele, un soi de luptă cum o întoarcere pe un picior mai scurt și totuși nimeni nu știe adevărul ... calea poate fi altceva, care te poate face să întârzii de două ori în același loc, niciodată invitat la cină ... textul acesta poate fi un semn, pentru cei care stau unii lângă alții (cu casele), ori pentru cei care așteaptă luminarea umbrelor așezate pe gânduri ... în definitiv n-am venit printre cuvintele tale închipuite ca să plec, am fost mereu aici, sortit să dezvălui târziul (știi tu, monumentul acela de piatră îndeajuns nemărturisit, rotunjit cu palmele, adânc) ... recomand acest text, pentru evenimentele ce n-ai să le găsești (conturate din ceea ce se petrece sub ochii tăi), pentru ranchiuna eliberatorului obișnuit să fie lăsat mereu singur, pentru cel grăbit să se ridice de la masa cuvântului, pentru cei uitați pe malul drept al râului, pentru naturalețea ce nu vrea să atace prin învăluire (conștientă că se poate prelungi viața printr-o strângere la piept), pentru toate cuvintele închipuite rămase ca să știi și tu cum e ... la bună citire / veghere ;) | |
| = cu mulțumiri, vouă! | Alina Manole [01.Jan.08 20:26] |
| Vă mulțumesc mult pentru lumina pe care ați oferit-o acestui text, acum la început de an. Sunt onorată să primesc în sufletul meu cuvintele și aprecierile voastre. Vă doresc un an bun, cu multe împliniri literare și nu numai. Cu drag, pentru toți comentatorii și cititorii mei. La mulți ani! | |
| = bine meritata fiecare stea | Tara Mircea Marcel [05.Jan.08 13:40] |
| as mai adauga si eu una... idea care mi-a ramas mi se pare extraordinara... tu nu vrei sa salvezi lumea, nu vrei sa te salvezi pe tine... tu vrei sa il salvezi pe dumnezeu... asteapta cateva zile si o sa vezi si tu cum e in inima calda a unui om, cum e dragostea neconditionata... mesaj pretios.:) cred ca aceasta este esenta | |
| = Mircea, mulțumesc de trecere | Alina Manole [07.Jan.08 01:40] |
| Într-adevăr, iată esența, mulțumesc Mircea Marcel. | |
| = ~ | Anca Margaritescu [08.Jan.08 12:32] |
| Eu nu sunt scriitor, dar sunt cititor, si ca cititor cu mana pe inima va spun ca n-as cumpara o carte cu poezii de genul celei de sus, nu vreau sa supar pe nimeni, este umila mea parere, acest text are un miez frumos, extrem de frumos intr-un fruct stricat, ceea ce vreau sa spun este ca as fi citit cu placere mesajul acestui text daca ar fi avut o alta forma, nici decum cea de poezie. Cu respecte..... | |
| = >> Anca Margaritescu | Alina Manole [11.Jan.08 20:31] |
| Dar cum l-ai rescrie? | |
| = citeva zile | Anni- Lorei Mainka [15.Sep.09 03:28] |
| superba idee prelucrare buna cu timpul vom vedea si noi cum e cind ne tot prefacem ca suntem | |