| = Ela | Leonard Ancuta [22.Nov.07 16:18] |
| vad aici un placut exemplu de abandon in asteptarea interventiei celuilalt. ruga este o muzica pentru surzi, volitia proprie este actiune, este iubire. imi place tecstul tau fiindca invita la intelegere si da nitel din coate in coaste, eu unul m+am simtit atins... | |
| = părere | Ecaterina Bargan [22.Nov.07 19:32] |
| stridențele (incluse ca sens în text, nu ca_componente structurale în curgerea lui) nu vin decît să întărească senzațiile contrastante între mișcare și static. paralizare interioară sau doar efectul achilozării în acțiunea dinamică. redat curat și aerisit întregul conținut reprezintă o nuanțare/ limpezire a șoaptelor surde. exteriorizarea se face mut. chiar de la începutul nivelat în gînduri trecînd prin aglomerația de puncte (fantome-femei-caracatițe) amplasate sub liniile paralele (vertebre) din afară înăuntru + lipsa implicației eului liric în toată învălmășeala asta și pînă în finalul bazat pe o imagine puternică prin apariția mării amuțite mult prea devreme, există o relaționare directă între obiect și cadru. deci, foarte reușit finalul, ca un înot prin ecoul acordurilor stinse. | |
| = Leo, Ecaterina | Ela Victoria Luca [22.Nov.07 22:00] |
| Leo, în momentul când am scris, nu exista o corespondență în vreun real, dar cred că a ieșit o poemo-presimțire, fiindcă realul a venit și el cu jgheabul. De aceea, nu știu ce să spun din interpretarea ta cum e cu succesiunea aceea: rugă - muzică pt surzi - voință proprie - acțiune - iubire. Dar întotdeauna e un surd undeva, chiar și în noi înșine. Ecaterina, stridenșele se aud de departe, chiar și înainte de a se manifesta. Sunetele transmise din moment în moment, reverberațiile ajung uneori asurzitor, chiar într-o perioadă când există o aparentă liniștă. Suntem surzi un timp sau orbi sau... Dar și când se trezesc simțurile toate, oho. Te paralizează o secundă (sau mai mult), apoi începi să te reînsuflețești. Marea știe și ea cum e cu amuțirea asta. Mulțumesc pentru interpretări, completează decorul acesta poetic. Ela | |
| = limpezi | Alina Emandi [22.Nov.07 23:56] |
| "oricum nu stau niciodată prea aproape vuiesc în tine fantome femei striate caracatițe oarbe" "și te mai miri că mă șterg bine pe mâini atunci când îți intru încet prin sunete ca într-o mare amuțită" am rezonat la versurile astea. limpezi. | |
| = Alina | Ela Victoria Luca [23.Nov.07 11:23] |
| Limpezi sunt ele atunci când le poți auzi pe toate fără să lași sunetele să spargă învelișurile. Limpede și marea cea amuțită. Mulțumesc pt rezonanță. Ela | |