| = fără retrospectivă | Amalia Cretu [14.Nov.07 07:24] |
| ideea poeziei este dezvoltată treptat, pe măsură ce versurile devin complementare ca tonalitate și stil; "căderi în lume" sunt toate încercările omului de a se rosti pe sine intr-un spațiu cultural eterogen, căutând să-și păstreze nealterate credința și idealurile; experiența cotidiană, "îneacătoare de vise", nu este însă lipsită de trăiri și fapte generatoare se sens, atunci când "lămâii înfloresc în lutul necunoașterii biserici pe Nil împiedică mersul pe sforile drepte" aprecieri, amalia | |
| = Anni, | Ioana Geacăr [14.Nov.07 09:44] |
| Felicitări! Ai ajuns la ultimul bilet, după spusa(scrisa!) ta! Cred c-ar fi mult mai bine dacă ai controla repetiția lui "fără"(și în biletul de ieri repetiția ...zilei/zilelor), textul ar fi mult mai clar, mai în stilul tău. Abia aștept alt început. | |
| = re Iaona Geacar | Anni- Lorei Mainka [14.Nov.07 14:15] |
| merci de atentionare - am sters un fara da, e ultimul am inceput de citeva zile un vol nou si in germana - durerile de cap si noptile scurte - lucrez mult de acasa - imi dau nu stiu cum puterea sa fac ordine in ultimii ani si sa rezolv starile de atipeala ale celor "zricotate" de mine sper ca va e bine si cei mari sunt la cartile lor , pe curind | |
| = bilet cu o singura calatorie | Claudia Radu [14.Nov.07 16:10] |
| mie mi-a placut intreg ciclul asta, mai mult sau mai putin jurnal, cu siguranta insa scris pe bilete. un amestec aici, o geografie a sufletului mai mult, a incercarii de a transmite in lumea intreaga parca un bilet pentru o singura calatorie. urbana. anni, ai o mica greseala gram. - acel "taieti", corect e taie-ti. :) | |
| = re claudia Radu....multu de corectura | Anni- Lorei Mainka [14.Nov.07 18:26] |
| asa-i cu linioarele , se pierd mai repede ma bucur sa vad si ochi noi pe pagili mele ingalbenite, adica monitorul de sub praf.... sa speram ca ma pot desparti curind de bilete.... | |
| = re AMALIA Cretu.. | Anni- Lorei Mainka [15.Nov.07 11:46] |
| ii prinde bine unui gind sa fie auzit inainte sa se stinga printre dunele de timp multumesc pentru ca m-ati condus pina aici la punctul terminus ..... pacat , sunt pesimista in ceea ce privestea puterea de arepune prin oricite boierisme spatele si coloana aceea vertebrala sau infinita a lliteraturii, cred ca sunt timpuri in viata univ. care nu au nevoie se pare , poate daca acum 60 de ani ne comportam altfel, poate daca unele trenuri in 1918 sau 1933 sau 1940 pur si simpul se impiedicau.....eh, eu ma duc in depoul literar si incerc in continuare sa invat sa traiesc fara sa spun prea des danke, ca inteleg ca deranjeaza | |