| = post scriptumul | Tara Mircea Marcel [11.Nov.07 23:08] |
| e de toata frumusetea. in rest mi se par imagini fortate: banci cu lombosciatica, "sa ne ascundem unul in altul", altul unde se mai ascunde? altul in unul. mesajul poeziei nu stiu daca l-am inteles in totalitate, dar iata ce am prins: dumnezeu nu ne mai rabda, urmeaza probabil mania lui... noi nu suntem sfinti deci nu avem aces in cerul care s-a inchis, insa singurul lucru pe care il avem si care se dovedeste a fi scaparea este dragostea. | |
| = semn | dan herciu [12.Nov.07 18:03] |
| e foarte fain ps-ul..un fel de indemn al iubire ca unica speranta in momentul in care "Dumnezeu a scuturat cenușă peste noi/E semn că nu ne mai rabdă să-i jefuim liniștea"...si imi place si versul:"Dacă ne ascundem unul în altul, altul în ce să se ascundă?" ca replica la :"În sânul lui Avraam nu e loc decât pentru sfinți,"..dupa parerea mea este un poem frumos cu posibilitati de imbunatatire;eu as scoate:"Oamenii-s gropi nesătule cu gurile căscate, Băncile-n parc se plâng de lombosciatică"... cu respect, dan | |
| = bunicel | Leonard Ancuta [12.Nov.07 19:21] |
| cu toate ca pare si usor desuet si nitel patetic, totusi acest tecst place. place fiindca se construieste atent, materializarea imaginilor nu e obositoare si dragostea care razbate tinde, vrea sa invinga intreg cursul timpului, de la adam la avraam si tot mai incoace... stransoarea finala parca ar fi prins mai bine daca era altfel... | |