| = Simlpu dar profund | Tite Florin [02.Apr.06 20:25] |
| O placere să te citesc Florin | |
| = intoarcerea unui strain in mijlocul unui nicaieri | cornel stefan ghica [02.Apr.06 20:55] |
| obosit ca dupa o prigoana si multe sensuri giratorii, ma asez in fata computerului. si-n fata mea esti tu, pe tarmul meu... ma desenez cu versurile tale, apoi imi spal fata cu poezie. incerc sa ma adun, ca dupa un razboi cu metafore. poate ca sunt o ramasita... aduna TU dupa mine... te rog. | |
| = depărtarea necuvintelor | Nicollé Pierre [02.Apr.06 21:14] |
| Cuvintele deveneau nopți Alteori histologii ale întrebărilor Trăim fără noi prin noi? Număram inspiruri fără a le dispneiniza Se atinge un macrounivers cu altul Și alții față de unii ne ivim Amnezici tot urmând destinele Acolo țărmul ego De unde se zboară Pe trei continente fără a alege Decât un orizont Un vis viu Un cord ritmatizat O rămășiță din toți Depărtarea necuvintelor cu drag, Nicolle | |
| = un gand | Adina Batîr [02.Apr.06 21:39] |
| Daca ar putea lumea sa ia cuvintele cum vin, sa le primeasca nealterate, ci pure, incarcate cu parti de noi, i-as privi dincolo de mare sau de tarmuri, m-ar vedea si ei vie, avand chipul asa cum m-au dat parintii la nastere. Sa respiram din aerul noptilor mai mult decat am fi putut vreodata in alta viata, ce va creste de acolo va avea alte radacini, nu de sange, ci de apa. Poate ca odata va fi si liniste, nu doar plecand cu urmele celorlalti sau ei cu ale noastre. | |
| = răspunsuri | Ela Victoria Luca [02.Apr.06 22:24] |
| Florin, uneori e dificil de spus simplu ceea ce este abia rostibil. Mulțumesc. Ștefan, da a fost un fel de ieșire din metafore, o schimbare la față, am dorit o apă limpede, fără nimic încărcat, fără țărmuri invizibile. Mulțumesc, călătoria continuă, spre un altfel de țărm. Nicolle, ai completat, oarecum cu altfel de versuri, ceva-ul acesta care încă mă tulbură: simplitatea fără simplism, limpezirea fără impuritatea și forțarea gândului. Fărăcuvintele noastre așteaptă să fie. Adina, da, ai prins un fir aparte: nealterarea. Despre asta este vorba aici, nealterare sufletească, nealterarea rădădcinilor, nealterarea din noi și din ceilalți. Și, după ce faci "curățirea" de cele alterate, să poți trăi liniștea, cea din departea fără cuvinte. Ela | |
| = limpezirea din poezie, intru poezie | Florina Daniela Bordieanu [02.Apr.06 23:00] |
| "da domnule astăzi mi-am spălat chipul cu poezie să pot înțelege cum ne izbim unii de ceilalți amețiți de atâta alergare în urma destinelor" as scoate sau prelucra altfel versul al doilea (l-am omis in citat) daca doar ating apa cu privirea, parca as pierde ceva din acea limpezire de rece proaspat peste chip/gand/iluzie/idee... mai curand mi-as arunca privirea in apa aceea.as arunca-o intentionat precum as arunca in apa pruncul care se teme sa inoate. ma intelegi, Ela? de ce m-am oprit aici? pentru ca strofa asta mi-a "vorbit" cel mai mult. ideea ei. | |
| = Florina Daniela | Ela Victoria Luca [02.Apr.06 23:07] |
| Cum vezi tu secunda în care am ezitat. :) Am privit iar poemul și m-am oprit cu privirea exact la acel vers. Mi-am spus că ar fi mers fără acea oglindire deja inclusă în sensul strofei. Mulțumesc, părerea ta mi-a confirmat intuiția și m-a ajutat să mă decid. Da, strofa aceea vorbește într-un anume registru. Ela | |
| = mai era de scris o poveste | Mădălina Maroga [02.Apr.06 23:48] |
| am citit, am intuit visele, m-am oprit la țărmul tu, am simțit "celule mici întrebătoare", ca și cum "dăm zilele peste cap" spre un href="http:// http://www.agonia.ro/index.php/poetry/75534/index.html " target="_blank">alt țărm mai era de scris o poveste... altă lecție de iubire întoarceri spre țărmu tu . limpede apa cu care ți-ai spălat azi chipul. "amețim de atâta alergare în urma destinelor", avem "trei începuturi din care ești nevoit să alegi". nu zic rămas bun, așvrea să plec din poemul tău, înspre "departea fără cuvinte". p.s. - remarc construcția simplă a poemului. centrul de greutate e un țărm... cineva începe să numere respirațiile "vor să afle cum este să trăim fără noi". compliemte pentru un poem reușit, pentru imaginile care tubură ochiul și simțirea într-o altă întoarcere... Madim | |
| = alt țărm | Mădălina Maroga [02.Apr.06 23:49] |
| aici aș fi vrut să rătăești puțin... pe... alt țărm | |
| = 75534 | Mădălina Maroga [02.Apr.06 23:59] |
| după o anumită oră, după ce trece ziua de duminică... tastatura nu mă mai ascultă. :) scuze pentru greșelile de tastare. observ că nici linkul nu se deschide. este vorba despre poemul cu nr. 75534. :) mulțumesc, Madim | |
| = Mădălina | Ela Victoria Luca [03.Apr.06 00:10] |
| Acum, înainte de a pune capăt insomniei mele oranj, am traversat pagini, numere, versuri, ploi-ploi, povești-alte povești, am ajuns pe alt țărm, era demult, eu pe-atunci nu intrasem în marea asta, dar între timp am descoperit acel țărm, pe care l-am îngândfurat astăzi, iar. printre secunde, mulțam. Ela | |
| = ...cum ne izbim unii de (altii!) ceilalti! | ciurtin octavian sergiu [03.Apr.06 00:17] |
| "Da, domnule astazi mi-am spalat chipul cu poezie sa pot intelege". Alerg sa inteleg si caut, multumesc daca gasesc... Daca ma bucur, la cine-i pasa? Mie precis. Nu va laud. Dar insist, imi place. Octavian. | |
| = Octavian | Ela Victoria Luca [03.Apr.06 09:27] |
| Plăcându-i acest chip al poeziei, înseamnă că ai ales să alergi să prinzi din urmă destinele bune ale spiritului. Mulțumesc. Ela | |
| = Ne visăm visele... | Gelu Bogdan Marin [03.Apr.06 14:43] |
| ...în fiecare zi ne luăm rămas bun de la ceva sau cineva.De regulă de la cîte un vis de al nostru.Ne promitem cu solemnitate cîte un început de nu știu cîte ori pe zi.Reluăm angrenajul pînă la epuizare...Ne adunăm în noi,ne visăm visele ...și cum spunea Sorescu,ne ducem să mai murim puțin... Doar atît...ne mai auzim. | |
| = fire | valeriu dandes ganea [03.Apr.06 18:16] |
| fire de emoții, mă gândesc acum de ce se spune în c.v.: m-am născut în..., corect nu ar fi: m-au născut în...!De cuvinte, ni se v-a ciocni fruntea noastră și după ultima zi, un țărm care să mă tutuiască, Doamne, cum mi-ar place!Strofa a doua, reală emoție, nu doar fire. Te țin aproape. | |
| = întoarcerile mele târzii spre voi | Ela Victoria Luca [04.Apr.06 06:46] |
| Gelu, da, chiar cu fiecare secundă nne luăm rămas bun de la ceva din noi sau din afara noastră, sau din ambele simultan. Fiecare secundă trăită este și una ce piere. De aceea, visul uneori rămâne vis. Este și el o altă realitate. Despre care putem vorbi, desigur. :) Valeriu, da, ai prins firul "auriu", de foarte mult timp m-am gândit la acel: "m-au născut", fiindcă mă mira apartenența neasumată din acel "m-am născut". :) Mă bucură că ai atins esențialul. Și din acel țărm care să ne spună "tu", după ultima zi. Mulțam, mai treci pe acest țărm. :) Ela | |