| = Bila alba | Ioan-Mircea Popovici [26.Aug.07 19:04] |
| Revin la celebra formulare gasita de amicul (S): Am dat drumul la bila... si chestia asta-i ce-as fi lasat pe Bila alba... apoi i-as fi dat drumul pe scara vietii mele si spuneam exact ce si cum... cu toate zilele, incepand cu prima seara... (...): Ca în... joc(ul) de șah..., m-ai lǎsat sǎ mut singurǎ piesa cea mai importantǎ...La ora aceea... era pustiu,...doar un zmeu înǎlțat din ape...Marea își pusese la adǎpost valurile,... doar scoicile...ca un ultim strigǎt... gândul pescǎrușului... În ziua aceea țesutǎ din clipe scurte...o umbrelǎ și o pereche de mânuși trecuserǎ pe la tine... | |
| = bila memoriei | Maria Gheorghe [26.Aug.07 20:15] |
| O bila alba trece in cantec prin vacantele lui Hegel,...ca si cum venea dintr-un patrat alb pe fond alb, "a"-micurile si ale lui semne s-au facut din rostogolire mici tablouri... in prima seara, cineva m-a strigat pe nume,...si-am stiut ca am aparut sa apar "'bunii" de uitare... mai departe, cum a fost la inceput, se va vedea citind alte ganduri,...tablourile din expozitia vietii, pictate de micile clipe de roua sa dea stralucire bilei albe a memoriei... multumesc pentru "vacanta" unei emotii unice... maria | |