| = pentru liana | mihai amaradia [21.Feb.06 19:38] |
| chiar frumos, poemul tau curge ca o muzica, nu ca un fals, poate ceva intre blues si jazz. are o fluiditate aparte si ma mira faptul ca desi e postat mai demult nu ti l-a citit nimeni. natural spus "Cât de mult te urasc în momente ca acestea. Te plimbi uruind pe parchetul cadrilat al camerei - așteptând, adulmecând, pășind larg, cu mâinile în șold, flexându-ți celulele cenușii, întinzând coarda elastică a îndoielii până la stația următoare- ca un tren (trenul celor ce se duc să nu se mai întoarcă) prins într-un cumplit sens giratoriu al războiului de nervi. " poemul tau intr-o fraza, e o bijuterie semanam mult in poezie. ne mai citim. cu drag mihai amaradia. | |