| = Ela | Lavinia Micula [12.Jan.06 00:38] |
| ai cateva imagini demne de retinut: "nu mai stiu ce sa scriu despre tu din mine" "ma amuz uneori cum intorci ceasul cu fata la perete" "decolorezi secundele" in ultima strofa m-as limita la primele 2/3 versuri thais | |
| = Ela | Lavinia Micula [12.Jan.06 00:38] |
| ai cateva imagini demne de retinut: "nu mai stiu ce sa scriu despre tu din mine" "ma amuz uneori cum intorci ceasul cu fata la perete" "decolorezi secundele" in ultima strofa m-as limita la primele 2/3 versuri thais | |
| = se facea ca erai ie | carmen visalon [12.Jan.06 00:40] |
| se facea ca erai ie si eu o cruce de floarea soarelui se facea dimineta, si luna, si borangic acolo in tara peretilor cu fata la ceas iti amintesti ce frumos se facea,ca tu visai si eu iti priveam visul spunand-mi: Daca-l dezbraca, si-l pune pe umeras, acum i-l fur. Buna dimineta Ela! | |
| = Thais, Carmen | Ela Victoria Luca [12.Jan.06 01:09] |
| Thais, bună noapte la poveste, nu pot renunța la ia din final. Așa se deapănă firul. De acolo a început, acolo se prinde. Mulțam fain de trecere, ești rar aici și orice revenire îmi aduce zâmbet. Carmen, bună dimineața deja ar fi, mai las încă nopții poveștile ei, așa colindă cumva pasărea asta, prin tot felul de închipuiri. Să las ia pe umeraș aș dori, da. Tu ai prins în urma acului timpul. Ela | |
| = povestea continuă | Monica Mihaela Pop [12.Jan.06 08:38] |
Unde e vorba de ie sunt și eu. Sunt ca să spun că poveștile nu se termină niciodată, nunta de aici e doar începutul unei alte povești, care se va continua cu o alta și apoi alta ... frumos ai spus "nu am dreptul să le sfârșesc" | |
| = henri/baptist | dorin cozan [12.Jan.06 11:48] |
| ma amuz uneori cand ma uit ce de nori (al draq...nu mi-au placut niciodata!) sub piele un vrajitor (foarte incruntat) smulge lebada de umbra (o fi vremea botezului) | |
| = Moni și Dori | Ela Victoria Luca [12.Jan.06 14:49] |
| Știi, era o poevestioară cu o mierlă care se îndrăgostise de un trandafir și i-a cântat cel mai frumos cântec, în timp ce murea înțepânu-se în spinii lui. Cântecul ei a rămas pentru ca florile să poată trăi mai departe. De aceea poveștile noastre nu știm unde încep de fapt și unde se vor termina, dacă va fi vreodată vreun sfârșit. Mulțumesc, mes roses a toi. Dorin, think twice, over the black clouds there is always an incredible blue. Te vrăjește pentru tootdeauna. Mulțam pentru umbra lebedelor. Ela | |
| = nu sfarsi niciodata povestile astea, Ela | Nuta Craciun [13.Jan.06 01:24] |
“cel mai mult iubesc” povestile pe care le spui tu iubitului tau(inchipuit sau nu) si …iarasi cum tinea el norii de vorba doar doar or uita sa ploua s-ai veni tu fuguta amuzandu-te de ceasul intors cu fata la perete, de parca timpul nu ar avea propriul lui ceas in buzunarul de la piept si de incruntarea lui la umbra lebedelor, e drept ca lui nu-i placea defel pasul in doi rasucit, ci doar mersul pe ape line… si de secundele decolorate de el pana la albul pielii tale, cand palmele ating mai suav decat vantul si se strecoara sub pielea viselor lui, si vrajite cum sunt l-or ademeni cu cea mai minunata ie imbracata special pentru momentul acesta de vis … nu sfarsi niciodata povestile astea Ela, scrie mereu despre cel din tine, nu-i asa ca lasand apa sa curga doar in cana de lut, poate trai vesnic? Anana | |
| = Anana | Ela Victoria Luca [13.Jan.06 01:54] |
| Promit. Și tu ai văzut că îmi țin întotdeauna promisiunile. Promit că nu voi sfârși poveștile, cu aceste peregrinări printre închipuiri, promit să am - și am- o cană de lut și că, atunci când va fi să fie, dacă va fi să fie, închipuirea va avea cumva și un chip real. Până atunci, doar jocul apelor spiritului prin căutări în spațiu-timp și viață-moarte. Și mulțumesc, deosebit, mi-ai citit povestea de parcă ai scris-o în tine agale, agale. Ela | |
| = tu-ie | Romeo Rostas [22.Jan.06 02:28] |
| Si transpunerea in ie e reusita, cu exceptia primei strofe, care nu are suficienta expresie, cred ca te poti lipsi de ea. Interesul mi-a fost captat abia din strofa a doua, cred ca poezia are substanta si echilibru doar in cele trei strofe de final, partea cu povestile e in plus si se subintelege o data ce te adresezi direct acelui "tu". Sugestie mica la versul antepenultim, "nici un vrajitor nu mai ajunge" (vreodata) mi se pare in plus. Imi place cum compui imagini, ai si jocuri de cuvinte, de expresii, ceea ce suspenda versurile in metafore plastice, cu trimiteri, ai finaluri bune, doar inceputurile imi par putin de tot ezitante. In cazul tau e uneori necesar doar sa tai putin, pentru a obtine expresivitate (ceea ce e bine), mai putin bine ar fi sa trebuiasca sa adaugi. In cele din urma, ma bucur ca am ajuns pe pagina ta, pentru ca uite, chiar mi-au placut transpunerile. | |
| = RR | Ela Victoria Luca [22.Jan.06 13:10] |
| Îți dau dreptate, am un fel de a lăsa uneori mai multe cuvinte, spun asta fiindcă acum sunt într-o etapă de prelucrare a poeziilor scrise în ultimele luni și văd și eu cât de multe elemente comune sau de balast am de înlăturat. Aici prima strofă cred că trebuie șlefuită, nu eliminată. Da, acel "vreodată" poate fi dat la o parte fără să perturbe sensul. Uneori începuturile sunt ezitante, așa cum bine ai remarcat, eu am însă două observații aici: am poezii sau texte care încep în forță și se termină "soft", am și poezii/texte care încep ezitant și pe parcurs cxapătă forță. Am și o parte care își păstrează intensitatea de la început la sfârșit, care au căpătat identitate. Sunt puține, sper să pot scrie cu timpul cât mai aproape de poesis. Mulțuemsc pentru analiză, este ceea ce aștept de obicei la un text: păreri constructive, indiferent că sunt pozitive sau negative, ochi binevăzători. Ela | |