| = Da, AnMar! | Ovidiu Oana [20.Oct.05 23:53] |
| ...un joc elaborat, dar nu de/pentru copil. Prea pare bine așezată în timp și spațiu toată această minune care se numește viață. Rămâne să vedem câte generații îl vor mai putea juca. mai vin cât mai sunt! | |
| = De multe ori copiii... | Bejliu Anne-Marie [21.Oct.05 00:09] |
| De multe ori copiii, în jocul lor nevinovat, crează mici minunății în fața cărora noi, adulții rămânem pur și simplu mirați încercând să explicăm cu prea multe cuvinte, ce anume a vrut copilul să facă de fapt. El spune simplu: am văzut când ne plimbam pe faleză valul și l-am întrebat "Ce faci valule, faci baie? " chiar dacă ceea ce răspunde nu are legătură cu jocul lui. E un alt fel de joc:cel al cuvintelor. Copiii dau viață jucăriilor, obiectelor, întregii lumi care-i înconjoară. Cred că Dumnezeu a pus atâta iubire în ei încât îi putem numi cu siguranță în vocea sufletului:mici dumnezei. | |
| = Dumnezeu, mamele si copiii | ilorian paunoiu [21.Oct.05 08:43] |
| Mama Specială de Erma Bombeck Cele mai multe femei devin mame accidental, altele vor, puține datorită presiunii sociale și câteva din obișnuință. Anul acesta aproape 100 000 de femei vor deveni mame ale unor copii handicapați. V-ați pus vreodată întrebarea cum sunt alese mamele copiilor handicapați? Eu L-am vizualizat cumva pe Dumnezeu privind în jos spre Pământ și alegânu-Și instrumentele de procreație cu multă grijă și prudență. El se uită și Își instruiește îngerii care notează într-un registru uriaș. "Armstrong, Beth; băiat. Sfânt protector...dă i-l pe Gherasim. El e obișnuit cu blasfemia." "Forrest, Marjorie; fiică. Sfânt protector, Cecilia." "Rutledge, Carrie; gemeni. Sfânt protector, Matei." La sfârșit El dă un nume unui înger și zâmbește, "Dă acesteia un copil handicapat" Îngerul e curios. "De ce tocmai aceasta Dumnezeule? E atât de fericită." "Întocmai," zâmbește Dumnezeu, "Aș putea da un copil handicapat unei mame care nu știe să râdă? Aceasta ar fi crud." "Dar are ea răbdare?" întrebă îngerul. "Nu o vreau cu prea multă răbdare căci astfel s-ar îneca într-un ocean de auto-compătimire și disperare. Odată cu prelucrarea șocului și a resentimentului, ea se va descurca." "Am privit-o azi. Ea are acea conștiință de sine și independență, atât de rare și de necesare la o mamă. Știi, copilul pe care-l voi da ei are propria sa lume. Ea va trebui să se transpună în viața lui și aceasta nu-i va fi ușor." "Dar, Dumnezeule, cred că ea nici nu crede în Tine." Dumnezeu zâmbește, "Nu contează, pot să repar aceasta. Aceasta este perfectă – are destul egoism." Îngerul comentează - "egoism? e cumva o virtute?" Dumnezeu dă din cap. "Dacă nu se poate separa din când în când de copil, nu va supraviețui niciodată. Da, iată o femeie pe care o voi binecuvânta cu un copil mai puțin perfect. Încă nu-și dă seama, dar va fi invidiată. Pentru ea nu va fi firesc niciodată un ‘cuvânt rostit’. Ea va considera ‘un pas’ ca fiind firesc. Când copilul ei va spune 'Mama' pentru prima dată, ea va trăi un miracol, și va ști aceasta!" "Îi voi permite să vadă clar lucrurile pe care le văd...ignoranță, cruzime, prejudecată....și-i voi permite să se ridice peste acestea. Nu va fi niciodată singură. Eu voi fi lângă ea în fiecare minut din fiecare zi din viața ei, deoarece ea Îmi face lucrarea ca și cum ar fi aici la sânul Meu ". "Și cum rămâne cu Sfântul protector?" întrebă îngerul, cu condeiul ridicat în aer. Dumnezeu zâmbește, "Oglinda va fi de ajuns." Cu drag, Mariana | |
| = Nu stiu de ce, dar mie Dumnezeu mi-a dat doi! | Bejliu Anne-Marie [21.Oct.05 09:08] |
| Nu stiu de ce, dar mie Dumnezeu mi-a dat doi!Și sunt fericită că le-am fost mamă,și sunt fericită că El m-a ales pentru că altfel nu aș fi știut niciodată ce înseamnă iubirea fără limite,fără brațe,doar cu zâmbet și suntete dulci,gângurit.Cu drag,Anne-Marie. | |
| = Ce dacă.... | Magdalena Dale [21.Oct.05 15:52] |
| Cred că nu în mod întâmplător suntem aleși pentru încercările vieții. Ele purifică sufletele și le putem îndura mai ușor dacă dragostea în toate felurile posibile ne domină viața. Acest „Și dacă....” eu l-aș înlocui cu „Ce dacă....” se întâmplă toate astea? Încerc să merg spre lumină cu tot ce este mai bun în mine.... Știu ce înseamnă suferința și te admir mult pentru felul în care lupți să păstrezi frumosul în viața ta! | |
| = Multumesc pentru cuvintele tale de bine | Bejliu Anne-Marie [21.Oct.05 17:56] |
| Multumesc pentru cuvintele tale de bine.Cât despre acel "Ce dacă..." deja sună a... să-i spun indifirență,are un oarecare aer de cinism.Eu nu pot vorbi așa de ceea ce mi s-a întâmplat și mi se întâmplă în continuare.E vorba de un subiect mult prea intens ca durere... | |
| = Din nou, cu dorința de a sublinia o nuanță... | Magdalena Dale [21.Oct.05 18:38] |
| Îmi pare rău dacă ție îți sună a cinim acest „Ce dacă...”! De fapt, am vrut să spun că nu trebuie să te lași îngenuncheat de încercări și nu să nu te oprești din drumul spre lumină cu tot ce ai mai bun în tine... Am simțit nevoia să revin pentru că cum îți spuneam cunosc suferința fizică și știu din propie experiență că fără o anumită încrâncenare de a nu capitula și a păstra căldura sufletească nu poți merge mai departe... | |
| = Am înțeles Magdalena ce anume ai vrut să spui | Bejliu Anne-Marie [21.Oct.05 18:55] |
| Am înțeles Magdalena ce anume ai vrut să spui.Doar că personal nu pot vorbi așa.Încrâncenarea există în toată ființa mea și nu mă las doborâtă.Iar căldura sufletească, frumosul sunt limanuri pe care le caut și le voi căuta mereu și mai ales le voi păstra cu sfințenie.Cu drag,AnMar. | |