| = Frumos-trist-adevărat | Elena Balasanu [13.Oct.05 15:43] |
| Speranța moare ultima. Aceste versuri au forța necesară pentru a atrage atenția cititorului. Cu toții suntem tentați să plecam uneori dar inevitabil și să revenim. Dar tu o spui foarte frumos. "M-ai prins". | |
| = linistea pre- si post-ludiu | Costin Tănăsescu [13.Oct.05 15:14] |
| aici timpul isi face loc printre imagini, de fapt totul se invarte in jurul timpului. am remarcat bineinteles drumurile desenate ca un pom singur, gasesc ca este o imagine adanca. sunt impresionat fiindca in aceasta pagina mai tot timpul(din nou timpu') gasesc poezie cu iz filozofic, fapt destul de rar intalnit aici in zona. am inteles ca in acest text este vorba de un punct culminant, si despre linistea de dinainte si de dupa... nehotararea, indecizia, nesiguranta ridica tensiunea lirica a acestei poezii. dupa toate cele: sa te intorci sau nu? ai ales ca da. cu prietenie, | |
| = Costin | Radu Herjeu [13.Oct.05 15:23] |
| Costin - m-au speriat mereu "prea devremele" si "prea tarziul"... Si plecarea si intoarcerea. Ale mele si-ale altora. Multumesc c-ai simtit. | |
| = n-am stiut niciodata | Radu Herjeu [13.Oct.05 17:08] |
| Elena - N-am stiut niciodata daca cea care ma face sa ma intorc e speranta sau frica de a nu mai avea una. Multumesc pentru trecere si cuvinte. | |
| = trebuie sa dam mereu alta forma ideilor de care ne temem | Bejliu Anne-Marie [13.Oct.05 23:56] |
| Fiecare revenire a ta sau a celorlalti o poti lua ca o sursa de nou si macar din curiozitate dispare frica.Incearca sa o iei si asa.Poate la batranete putem gandi ca suntem prea obositi sa mai acceptam schimbarile inerente din noi si din ceilalti, noul.Acum insa, trebuie sa dam mereu alta forma ideilor de care ne temem si sa le acceptam.Sper ca n-am aberat prea tare.(o sa spui nu mult, dar suficient) | |
| = idei-senzatii | Radu Herjeu [14.Oct.05 00:19] |
| Anne-Marie - din pacate, la mine, revenirile nu s-au dovedit surse de nou. Si sunt mult prea batran ca frica sa fie infranta de curiozitate. Mie nu mi-e frica de idei. Ci de senzatii. Si ele guverneaza lumea. | |
| = Si ele pot fi dominate.Ele guverneaza lumea, dar pe noi nu total | Bejliu Anne-Marie [14.Oct.05 00:57] |
| Si ele pot fi dominate.Ele guverneaza lumea dar pe noi nu total.Si ele pot fi dominate.Ele guverneaza lumea dar pe noi nu total.In acelasi an in care a murit copilul meu am incercat sa adopt un baietel.Mi-era groaza sa o iau de la capat cu construirea unei noi relatii intre mine si un alt copil mai ales ca nu era al meu.Am reusit si cand mergea totul bine si urma sa-l iau acasa, din grija deosebita pe care au avut-o cei de acolo, noul meu puiut a murit la doar 1an si trei luni.A urmat suferinta, o alta foaie adaugata celei pe care o aveam deja.Mi-am răs-revenit cu greu si din asta si acum, cred ca mai astept un an sau doi si voi mai incerca.Stiu ca teama de a nu mai pierde iar si iar nu a disparut si mai musca din cand in cand din mine dar voi mai incerca.Cine stie?Poate ca dracul nu e chiar atat de negru! Am 37 de ani si nu consider ca mai sunt chiar atat de tanara dar stiu ca trebuie sa merg mai departe. | |
| = palcut | bulgar loredana [14.Oct.05 12:35] |
| umbra lumii imi trece peste degete.e liniste pentru ca noi sa putem sa mai fim...iar si iar. sugestie: in versul 12 "un om aici, unul dincolo" as schimba "dincolo" cu "acolo". e mai aproape de granita dintre "prea devreme" si " prea tarziu". doar o parere:) | |
| = acolo si dincolo | Radu Herjeu [14.Oct.05 13:42] |
| loredana - multumesc de cuvinte. Am folosit special dincolo... pentru a sugera o granita intre ei, nu doar o departare, cum ar fi intre "aici" si "acolo" | |
| = forta ta | Radu Herjeu [14.Oct.05 13:44] |
| Anne Marie - iti dai seama ca nu-mi gasesc cuvinte pentru a spune ceva. Oricum, forta ta imi da forta si mie. | |
| = Dumnezeu ne-a dat toate puterile din lume, mai puțin ... | Bejliu Anne-Marie [14.Oct.05 15:23] |
| Greu, dar am reușit să învăț ceva care mi-a mai potolit furia față de neputințele mele și anume că, Dumnezeu ne-a dat toate puterile din lume, mai puțin acela de a reânvia ceea ce a murit cu adevărat. Multe din filmele în care se arată așa ceva sunt simple ficțiuni și atâta tot. Poți salva de n-ori o viață, așa cum a reusit eu să fac cu viața copilului meu și nu sunt medic ci doar un om care a învățat practic anumite metode de resuscitare fără a avea la îndemână complicatele instalații sau instrumente medicale dintr-o sală de ATI. Cu multă dragoste și disperare ascunsă, mușcându-mi buzele de groază l-am readus de zeci de ori înapoi. Asta se poate face! Dar ce este sortit fiecăruia de către El, nu poate fi schimbat.Aș fi fericită că pot aduce mai multă încredere în forțele proprii unui om ca tine,Radu.Mulți dintre prietenii mei au învățat că atunci când le e mai greu e bine să se gândească puțin la mine și mulți mi-au spus că au căpătat curaj pentru a merge mai departe.Nu sunt minciuni, e viața mea trecută și prezentă.De viitorul am afirmat că mi-e teamă să pomenesc.Incă nu sunt suficient de pregătită.Trăiesc deocamdată clipa.Cu prietenie,Anne-Marie.(Sper ca nu te plictisesc.) | |
| = erata | Bejliu Anne-Marie [14.Oct.05 15:48] |
| erata:de viitorul meu... | |
| = cum sa crezi asta? | Radu Herjeu [14.Oct.05 16:07] |
| Anne Marie - cum o sa ma plictisesti? Atat de rar mai vezi oameni care stiu/pot lupta... Si care nu se multumesc sa se aseze pe marginea drumui, reprosand oamenilor sau universului ca au fost nedrepti cu ei... | |
| = Nu stiu ce sa zic,nu vroiam sa fac publice anumite situatii crunte prin care am | Bejliu Anne-Marie [14.Oct.05 16:36] |
| Nu stiu ce sa zic,nu vroiam sa fac publice anumite situatii crunte prin care am trecut dar m-ai incitat tu si nu mi-a lipsit mult sa- mi deschid sufletul.Parca nu era destul cât imi deschid sufletul in scrierile mele!Am avut perioade lungi (si am inca) de deprimare profunda dar ma iau de piept cu ele in multe situatii singura pentru ca inca trebuie sa fiu tare, pe pozitie pentru piticul meu si atata timp cat cineva depinde de mine, stiu clar ca trebuie sa ma ridic deasupra oricaror stari negative care ma pocnesc cand nu ma astept.Sunt trei ani deja de cand lupt cu mine sa rezist si sa dea cat mai multi cel de sus sa mai am de luptat.Ma refer mai exact la timpul pe care mi-l mai acorda Dumnezeu alaturi de Teo(Pușkin ciufulitul).Am trecut si eu prin starea aceea de asezare la marginea drumului dar instinctul matern mi-a dat brânci sa ma ridic si sa las smiorcaiala sa-mi vad de treaba.Acum sunt intr-o perioada zic eu, mai usoara cu baiatul si sunt fericita ca mai pot scrie din cand in cand.Scrisul m-a salvat foarte mult in starile rele pe care le-am avut si le am.Multumesc ca ma asculti dar mi-e un pic jena ca scriu oarecum in afara subiectului din textul tau.Stiu e viață brută si sunt probleme pe care putini le-au simtit direct pe pielea lor dar sa nu-i deranjeze... sa spun... spovedania mea.Pentru mine a fost o onoare sa fiu mama a doi copii atat de buni si frumosi si cuminti.Am avut si am inca multa dragoste de oferit pentru ei amandoi chiar daca cel mare a plecat la Domnul.Asta e viata pe care am primit-o si ma adaptez din mers ei.Nu ma plang.Am iubit,iubesc si am fost iubita de puii mei si nimic pe lumea asta nu-mi mai poate fi dat drept dar mai pretios. | |