| = Phaon | Andu Moldovean [04.Oct.05 02:07] |
| Imi place "somnul in transparent", parca nu ma mai satur de el si vine dimineata si tot as mai vrea sa dorm. Batranul insa imi spune istorii... si ma trezeste... el asta stie sa faca cel mai bien mon cheri, luntras sau biet vaslas, eu dorm in continuare... Bobadil. | |
| = Andu | Ela Victoria Luca [04.Oct.05 08:29] |
| Transparența undelor, hypnos, somehow, vâslașul își are locul undeva la alt țărm, bătrânul de când lumea, vizibil sau nu, privește trecerea suflului. Mulțam pentru că ai ascultat povestea. Ela | |
| = caron | Miruna Dima [04.Oct.05 12:29] |
| În termeni ludici, mai bine și luntre și punte. Dar serios vorbind, îmi place chemarea aceasta, chiar dacă mă apasă un pic, ca un tărâm necunoscut, ca o alteritate de care mi-e puțin teamă, ca un fus care se tot cerne... I-aș da luntrașului un bănuț, ca să ajungem cu bine departe. | |
| = Miruna | Ela Victoria Luca [04.Oct.05 13:25] |
| Luntrea este uneori o punte, fiindcă, uite, chiar tu te-ai gândit la Caron. Intuiești despre ce punte și spre ce, sau, mai bine spus, deja știi, nu doar intuiești. Mulțumesc pentru ludic și fusul care toarce timpurile, și pentru bănuțul dat, că de "time is not only money". ;) Ela | |
| = Punte spre ape line | Magdalena Dale [04.Oct.05 23:08] |
| Sunt puțini cei ce pot auzi glasul Bătrânului și uneori tăcerea este necesară pentru ca luntrea să poată deveni punte spre apele line din interior. Este vremea de aur a regăsirii de sine... | |
| = Magdalena | Ela Victoria Luca [05.Oct.05 00:00] |
| Vremurile regăsirii de sine există înscrise în noi, e îndeajuns să ne ascultăm. Ceea ce ni s-a spus ni se tot spune cumva și când nu auzim. Mulțumesc, punte să fie. Ela | |
| = Luntrea visului transparent | razvan rachieriu [06.Oct.05 08:17] |
| Luntrea visului ne poartă prin subconștient pe apele somnului.Într-un vis “transparent” ,acesta se confundă cu realitatea, iar personajele de umbră ale somnului capătă consistența unei aparențe înșelătoare. Pătrunzând “prin poarta templelor arcuite” ale visului , ne destrămăm într-o cenușă a irealității , iar corpul nostru de umbră este spulberat de “suflul” trecerii noastre către lumina împovărătoare a realității. | |
| = Răzvan | Ela Victoria Luca [06.Oct.05 15:22] |
| Da, este luntrea fără luntraș, numai bătrânul o poartă printr-un somn, ori printr-un vis, printr-o realitate sau alta, corpul nostru înlemnit, uneori arzând, uneori lăsat în spirit. Într-o zi, acum câteva luni, am promis pe un comentariu la un text al tău că voi scrie un eseu. În curând va fi scris. (Despre căutătorul de sine, de îți amintești.) Mulțumesc pentru gândurile atât de bine șlefuite. Ela | |