| + stea | Carmen Sorescu [10.Jan.19 09:52] |
| Un fel de epopee. Și cred că asta mi-a plăcut cel mai mult că nu te-ai oprit, că tot ai mai avut ceva de spus. Până la urmă de asta și era vorba, de o călătorie, cumva o întoarcere la o revoltă interioară. Un fel de strigăt. Ai ales bine locul, pe mare, să nu fii auzită. Prima strofă funcțioează foarte bine, este un prolog care deschide așteptări. Îmi place magia despre foc: Focul neinventat nu se stingea niciodată și nu te rănea. Deși pe marea asta te-ai încăpățânat să fii rațională, tot ai căzut în poezie la auzul sirenelor. Altădată astupă urechile mai bine. Stea. | |
| = E vorba, într-adevăr, | Ancuta Morar [10.Jan.19 16:11] |
| despre o călătorie perpetuă, de aceasta am simțit nevoia să nu se încheie, să dizolv energiile ei printr-o altă fugă, care este de fapt o nouă căutare. Mulțumesc tare mult pentru lectură și stea. Inițial peoemul a fost gândit ca o călătorie in utero, de aceea am ales ca punct de plecare marea, ca semn al unei nostalgii placentare. Treptat, s-a auzit undeva acel strigăt de revoltă, înlocuind pacea inițială, restul poeziei animându-se de la sine, luând o cu totul altă turnură. Mulțumesc și vă mai aștept. | |