| = Ultimatum provocator | Alexandra Alb Tătar [08.Sep.18 12:47] |
| Provocator. Pentru că atunci când ai senzația că versurile coboară în panta simțurilor despletite, rugăminților fierbinți ale unui tânăr la picioarele Afroditei, constați că urcă brusc dealul rațiunii, ultimatumului unui bărbat care știe ce vrea, dar care e conștient de faptul că totul are o limită... intrigantă subtilitatea erotică "pentru că asta voi face dacă rochia ta va refuza să râdă la mine"... intrigante și expectanțele masculine în raport cu rolul femeii, deloc străine de stereotipurile de gen cu care creștem - "vezi tu bărbatul muncește să construiască o casă,/ femeia muncește să o țină curată, la fel ca și în dragoste". Sfârșitul e incitant, exprimând atât dăruirea, cât și demnitatea, atât dorința, cât și iritarea celui a cărui privire alunecă pe pielea marmoreă a iubitei, de o răceală și frumusețe parcă de neatins - "eu mereu îți vorbesc frumos chiar și acum,/acum stai tolănită în pielea ta alb-albastră/ și gândește-te bine ce vrei." | |
| = Hu haaa | mihai amaradia [11.Sep.18 19:23] |
| Nu este Rea critica, mă bucură , mersi | |