| = Te uiți în oameni și în poezie | razvan rachieriu [28.Aug.17 16:22] |
| Te ’’uiți în oameni’’ și-ți vezi umbra, te uiți în poezie și te vezi pe tine însăți autentică și genuină, nu vrei ca versurile proprii să fie încărcate de ’’abstracțiuni’’, ci de o logică care înglobează persuasivul, lirismul și expresivitatea cu nuanțe gnomice. | |
| = ... am scris textul de mai sus.. | Daniela Luminita Teleoaca [28.Aug.17 16:40] |
| ... simtind că, în încercările mele de a „face”... poezie, am luat-o puțin pe... arătură, mai exact am început să mă mișc într-o direcție care, sincer, mie îmi displace. Plus că înclin să cred că mai ușor / verosimil?! se face poezie cu „chestii concrete” decât cu „abstracțiuni” și „generalizări” (un fel de autocritică... voalată !!!!). De exemplu, aș putea să scriu despre starea / stările pe care le am EXACT în momentul în care am impresia / certitudinea că am pierdut ceva anume / că voi găsi ceva anume / că voi face / chiar fac ceva anume etc. HIC ET NUNC. Mulțumesc! | |