| = în fața morții... | adrian rentea [28.Sep.16 12:13] |
| ...toți avem ceva de regretat, oricât de mediocru ni s-ar părea rolul atunci când privim oglinda. dar întrebarea e firească, toți ne-o punem când simțim lanțul acela ruginit. | |
| = regretul să fie o cale? | Dorina Șișu [28.Sep.16 13:19] |
| cine știe dacă va conta. în fața cui și de ce? cred că aceste fraze le-am scris nu din sufletul meu, ci din sufletele celor care au plecat fără să anunțe. când pășești pe lumea cealaltă cred că uiți ce-ai fost, dar greul, cred eu, e atunci când ești între...privești oarecum cu tristețe în spate și-ți spui: nu am apucat să-i spun „te iubesc”, nu am apucat să-i spun că joia următoare e programată la doctor, nu am plătit chiria, nu am apucat să-i pun pachet mamei, nu am apucat să-i dau câinelui de mâncare. hm, ce multe nu apucăm să facem și parcă ai mai cere măcar o zi să-i lămurești pe toți ce și cum te duci tu definitiv. nu se gândește nimeni la asta. preocupările sunt altele. întrebările și faptele firești se fac atunci când ești valabil. regretul oricum va exista și dacă ai 800 de ani, că tot ai mai sta măcar vreo 50. | |