| = Optimismul in contact cu tristetile | razvan rachieriu [20.Mar.16 09:15] |
| ''Conștiincios, un călugăr lacrimi adună'', pentru a face din ele obiecte sacre împărțite oamenilor care și-au arucat profanul în ''măruntaiele'' ereziei. ''Deschideai diminețile fără cheie, doar cu surâsuri'', și în ele optimismul intra în contact cu ''tristețile'', conturând stări ambigue bandajând ''trupul înfășurat în oase și-n durere''. | |
| = Nostalgia paradisului pierdut, dorul de El... | Daniela Luminita Teleoaca [20.Mar.16 12:53] |
| Am ascultat ieri, intamplator, poezia SERVETUL a poetului bucovinean Costache Ioanid (o recomand tuturor), intr-o recitare de exceptie, si anume a Danielei Nane... M-a impresionat f. mult, dovada si "micile reminiscente" (Iisus/ mana blanda = smerita, asumandu-si servitutea absoluta, conditia de rob si spalandu-ne picioarele/ glezenele-ntunecate) in textul de mai sus. Conditia umana, rezultat al pacatului (originar) al neascultarii, asta dc suntem adeptii teoriei creationiste, iar nu a celei evolutioniste... Subsemnata si-a declinat punctul de vedere si cu alte ocazii... MULTUMIRI!! | |