| = sentimente și emoții | nicolae tomescu [14.Mar.16 19:30] |
| Întreaga narațiune este pe lungimea de undă a dramaturgilor și spectatorilor antici. De la dragostea incipientă la cea mistuitoare, de la nădejdea revederii la marea durere a pierderii ființei dragi, parcă am asista la o tragedie de Sophocle jucată în amfiteatrul de lângă Partenon. Î | |
| = Da, este o tragedie în stil antic | Viorel Darie [15.Mar.16 08:47] |
Da, aveți dreptate, Domnule Nicolae Tomescu. Intenția mea chiar a fost ca în acest episod să realizez o scriere gen tragedie în stil antic. Episodul descrie istoria acestui personaj, Craton, asimilabil cu un erou antic, care evoluează de la aparențe dezamăgitoare privitoare la primii ani de viață, ca apoi personalitatea lui să înflorească atunci când o dragoste puternică, sinceră, îi va schimba firea din temelii. Dar regulile tragediei antice cer sacrificii, ceea ce, lipsita de noroc, Danae, fata preotului Harus, a suferit în viața ei curată, de devotament nemărginit. Cerul va răsplăti acest devotament sincer, de sacrificiu al vieții ei. Vă mulțumesc, Domnule Nicolae Tomescu pentru surprinderea accentelor de dramă antică în acest episod al romanului, lucru care am intenționat, poate chiar am reușit pe alocuri. Cu stimă Viorel Darie | |