| = Ura ca o mirodenie exotica | razvan rachieriu [04.Feb.16 10:21] |
| “Ura ca o mirodenie exotică”, dacă este îngurgitată în exces, naște “delirul”, cu halucinațiile care fac vraiște prin psihic, gânduri și suflet, însă se poate dizolva dacă punem în el substanța densă a “lucidității”, ca o iluminare a logicului peste tenebrele absurdului. “Albeața insuportabilă a foilor nescrise”, devine, prin așteptarea obeză, bulimică, o gură sinistră ce tot crește și începe să urle, de aceea îi punem bandă adezivă din cuvinte, și în tăcere se naște poemul. | |