| = Arta placerii zilnice | razvan rachieriu [14.Oct.15 09:04] |
| “O zi bătrână”, cu anii adunați din zilele precedente, “strânsă în ea ca un hublou”, ți se dezvăluie, iar tu îi mângâi “părul ce avea culoare de râu tulbure”, sufletul ei dansa cu sufletul tău. În poemul propriu s-a pitulat toamna, cu soarele privindu-ne printr-un hublou opac de nori, cu zilele zgribulite, și atunci te retragi în viciul cotidian, care este “cafeaua”, inițiindu-te în arta plăcerii zilnice. | |
| = Toamna și cafeaua | Alina Maria Ivan [14.Oct.15 09:33] |
| Răzvan, pentru mine toamna, cafeaua și zilele zgribulite au ceva aparte. Mă bucur că treci, te mai aștept și mă bucur că poemul meu ți-a spus ceva frumos. | |