= zic... | Ioan Postolache-Doljești [01.Dec.14 17:36] |
întâmplător am găsit un bănuț pe-o parte cu o cvadruplă pe cealaltă cu efigia lui Nero. aur curat dar cu patina vremii. l-a frecat nevastă-mea cu detergenți cu pastă de dinți cu cenușă bicarbonat țipirig el nimic l-a pus în oțet în zer apoi l-a frecat de cojoc cum îi spusese-o bătrână c-așa făcea ea cu cucoșeii cândva tot degeaba. aur aur dar tot mat fără strălucire ca un bărbat la vârsta a teia... de ce spun astea aici poate că nu știu... Ioan. | |
= nirvana | petre ioan cretu [03.Dec.14 20:34] |
Nu știu de ce, aproape de la începutul poemului, am simțit nevoia să citesc pe vârfuri, ca nu cumva să-mi tulbur emoția, să nu trezesc poemul. Cum aș putea să nu mă entuziasmez când "...ca și cum aș trece cu degetele pe luciul apei Mi-e frică să mă văd în tine și uneori tulbur așezarea firească a lucrurilor Ce ar fi să ne fărâmițăm unul în fața celuilalt, să începem de la unghii" Finalul poemului, cu mantra budistă "om mani padme hum", deschide o mulțime de porți lăuntrice către frumusețea florii de lotus, până la starea de nirvana pură. Evidențiez poemul pe Facebook și Google+ | |
= re | Carmen Macelaru [05.Dec.14 06:08] |
Mulțumesc pentru citire. Să citești pe vârfuri, frumos. | |