| = Romania nu se supara niciodata | Cătălin Găian -Konig [28.Nov.14 20:14] |
| Nu ai cum sa nu iti iubesti tara...nu ai cum. Daca unora le este greu aici in tara, nu este vina ei, iar scrisoarea ta de dragoste sau de dor pt Romania este minunata. ..."credeam într-un timpcă ești supărată pe mine"...tara in care te-ai nascut, la fel ca si o mama nu se poate supara pe fii si ficele ei.Ma bucura ca am postat primul comentariu dupa atatia ani, la poezia ta draga Nuta. La multi ani Romania! | |
| = *** | Petru Dincă [29.Nov.14 13:51] |
| Frumoasă și emoționantă poezia dumneavoastră! Am citit-o cu plăcere. Vă doresc numai bine. | |
| = daca vrei sa stii | Nuta Istrate Gangan [30.Nov.14 00:21] |
| ce inseamna dorul intreaba un emigrant:) Va multumesc de citire, domnilor. | |
| + o oarecare piață a universității !!!! tu știi ce scrii? | florian stoian -silișteanu [30.Nov.14 21:29] |
| am încercat să înțeleg ce înseamnă...bocancul unei oarecare piețe a universității!!!!! tu știi ce scrii? desigur că oricine se poate ușura pe orice simbol...dar nu credeam că și tu......:( în rest, sunt de acord cu văile cu munții și...cumințenia încercărilor. doar că nu munții și smiorcăiala prind în buchetul depărtărilor....speranța! - pe de altă parte sunt sigur că emoția ta se vrea și poate că este sinceră...așa cum o îndemni, așa cum o primesc...dar...de ce imnul trebuie să fie gol? de ce dacă tu îl scrii?! dacă tu îl trăiești? mi se pare trist, tare trist că ai pus bocancul în piața aceea a universității! nu cred că ți se potrivește nici ca măsură nici ca atitudine... îmi pare rău.....nu îmi vine să cred...am citit și recitit......și oricum - sfârșesc strivite sub bocanci într-o oarecare piață a universității- ....nu mă mai miră nimic! o lumină, o stea care să.... | |
| = :) | Nuta Istrate Gangan [30.Nov.14 21:44] |
| Imnurile pot fi UNEORI goale si fara sens. Bocancii apartin politistilor. Multumesc de citirea iar si iar si iar... (asa esti tu. Insistent:) | |
| = e plină țărișoara de nemernici | florian stoian -silișteanu [30.Nov.14 22:06] |
| nu fă din polițiști niște neica-nimeni că e plină țara de derbedei de toate categoriile, e plină țara de cârdășie de la opincă la vlădică, e plină țara de pușcăriași care abia ce sporesc numărul...las-o pe sărăcie ... mulți și proști, răi și fără un pic de demnitate...poporul român slujește poporului român, doamna nuța istrate gangan! parcă dormiți fraților! sau, din nefericire, aplaudați! | |
| = ... | florian stoian -silișteanu [30.Nov.14 22:09] |
| intențiile bune sunt frumoase....dar dacă nu se susțin decât cu sirop...nu au...în fine. frumos să ne fie cu demnitate cu atitudine ș cu mai puțină smiorcăială Dumnezeu să ne ajute! dar ca să ne ajute...mai trebuie să mai și facem curat prin sufrageria de sub preș | |
| = *** | Petru Dincă [01.Dec.14 06:20] |
| Aveți dreptate, domnule Silișteanu, și pe mine m-a deranjat epitetul ,,oarecare'', atașat Pieței Universității, care rămâne un adevărat simbol. E rău că poeta simte astfel, dar aspectul este unul moral, care ține de extraestetic. Din punct de vedere etic, dumneavoastră aveți perfectă dreptate, mulți români au tendința să bagatelizeze și simbolurile naționale, ceea ce e regretabil. Dar poate că ne explică ea de ce a spus ,,oarecare''. | |
| = 7 | florian stoian -silișteanu [30.Nov.14 23:58] |
| te rog să mă ierți dacă te-am necăjit! să înțelegi din gestul meu doar o prietenească și frățească observație | |
| = pe-aceeași lungime de undă | Ioan Postolache-Doljești [01.Dec.14 09:14] |
| fără oamenii ei o țară e doar un teritoriu și-atât. frumusețea lui e dată de sufletul poporului. ce gol sună imnul țării și-n ce somn adânc de moarte trăim... a fost nevoie de-o piață a revoltei și a speranțelor dar revolta s-a dovedit inutilă și speranțele deșarte. bocancii mâniei au rupt crucea de jertfă a neamului înlocuind-o cu cea a botjocorii și a sfâșierii lui. a spulberat sintagma "să dai cât poți și să primești după nevoi" și-a dat drumu din țarcuri la fiare și, nule curviștine politice ne-au mințit ne-au vândut... țara nu-i a nimănui, e bine strânsă în ghiare străine... sunt tată de fiu cu studii superioare care n-a mai putut răbda batjocura devalorizării muncii lui și mâhnit a plecat la capăt de lume și-i aud în voce tremur de dor și ochii mi-s vii de ard în lacrimi când la doi ani îl văd pentru câteva zile. ca el sunteți milioane de tineri ca mine milioane de părinți rămași printre ruinele țării... te felicit pentru curajul, da curajul,de-a scrie țării de ziua ei o poezie de dor.și mie mi-i dor de o țară cloșcă ce-și adună puii de aur sub aripi... cu deosebită stimă, Ioan. | |
| = frumos | elena katamira [01.Dec.14 12:50] |
| in afara de titlu, emotie de la primul la ultimul vers, multumesc de scriere! | |
| + Poezie de dor | Florentina-Loredana Dalian [10.Dec.18 14:27] |
| Eu am citit aici o frumoasă poezie de dor, un discurs patriotic, fără a fi "sforăitor", patetic etc și care chiar emoționează. Sigur, dorul vine din perspectiva emigrantului, dar starea se poate aplica oricui se află, fie și numai temporar, departe de Țară. O stea, de ziua ei. | |
| = multumesc | Nuta Istrate Gangan [02.Dec.14 17:14] |
| ca ati reusit sa vedeti si sa simtiti dincolo de cuvinte :) | |