| = Ce mică-i lumea! | Rodean Stefan-Cornel [26.Jul.16 09:46] |
| Domnule Darie, 1. Mă felicit pentru faptul că am hotărât să postez "prostioarele" (sau povestioarele) pe care le-am încadrat la "proză umoristică", deoarece astfel am reușit să vă cunosc pe dumneavoastră, având plăcuta surpriză să descopăr un prozator extraordinar de sensibil, dedicat cu toată ființa cinstirii mirificelor locuri natale. Am citit ceva (cât am avut timp până acum, de pe site-ul dumneavoastră) din volumul "Alte povestiri de la Moldovița" și am rămas profund impresionat. Iar textul de început al acestei cărți, intitulat simplu "Cuvânt înainte" mi s-a părut de-a dreptul magistral, m-a răvășit, pur și simplu! 2. Referitor la textul de pe această pagină, aș face o completare: Dacă evenimentul respectiv s-a desfășurat cumva în anul 1968, atunci, pe lângă demonstrații "militaro-sportivo-coregrafice" și meci de fotbal, programul a mai inclus și un spectacol susținut de formația de muzică ușoară a liceului militar. Știu sigur, deoarece... eram și eu pe acolo, iar de petrecerea dansantă de la final îmi amintesc cu foarte multe amănunte (inclusiv... cum era îmbrăcată fata pe care am invitat-o de cele mai multe ori la dans). Numai bine! Cornel Rodean | |
| = Da, regasiri spectaculoase peste ani | Viorel Darie [26.Jul.16 09:58] |
Da, Domnule Rodean Stefan - Cornel, o intalnire peste timpi spectaculoasa ! Cred ca era in 1968 acea serbare, cam in mai. Deci erati pe stadion, la acea demostratie uimitoare de eleganta, indemanare si culoare ! Ce vremuri ! Dar v-ati gandit cum mai arata acum fata aceea pe care ati invitat-o de mai multe ori la dans ? Vremurile trec, sentimentele raman. Sau, as zice : Evenimentele trec, comicul ramane. Iar despre scrierile mele, as zice ca intamplarile acelea din copilarie erau grozave, nu atat maiestria mea de a inventa intamplari. Sa ne simtim fericiti cu ce am avut si cu ce mai avem. Cu respect Viorel Darie | |