| = Părerea mea | Vali Slavu [20.May.11 12:41] |
| "Acum, că a venit Salvarea, Eu m-am oprit din tremurat Și sunt chiar foarte împăcat Că pot... aprinde lumânarea." Consider că rima îmbrățișată este în defavoarea epigramei. Am înțeles că adverbe precum "nici", "chiar" e bine să fie accentuate. Din aceste motive, eu aș fi scris epigrama așa: Eu m-am oprit din tremurat Acum, că a venit Salvarea, Și chiar sunt foarte împăcat Că pot... aprinde lumânarea. Din grupajul de mai sus, a doua este frumos construită (nu știu dacă s-a mai scris până acum despre încrederea oarbă în oftalmolog). "Hazul de necaz după 1989" mi-a plăcut cel mai mult. | |
| = Mi-au plăcut... | Dan Norea [20.May.11 14:11] |
| ...mai mult epigramele 1, 2 si 4. Cu observația că la nr. 1, ultimul vers parcă are ritmul un pic împiedicat. Aș propune o variantă care se poate recita mai fluent: "Să mai primesc și câteva chitanțe". În plus, asta schimbă sensul într-un mod benefic: să facă rost de chitanțe sugerează un rol activ, să primească - asta întărește ideea de speranță, bazată pe ideea de dreptate la Judecata de Apoi. Dar cea mai adevărată e nr. 4. | |
| = Vali | Rodean Stefan-Cornel [20.May.11 14:30] |
| Îți răspund cât pot de concis (văd că sunt foarte multe texte postate de epigramiști în ultimele zile și sper să le citesc în această după amiază): - ai dreptate că, de regulă, rima încrucișată este de preferat celei îmbrățișate și te rog să mă crezi că am analizat această problemă atunci când am construit catrenul despre care vorbești; dar, am considerat că dacă aș fi schimbat ordinea la primele două versuri, pentru a realiza rima încrucișată, atunci un cuvânt cheie ("tremurat"), s-ar fi îndepărtat de ultimul vers, iar latura cea mai importantă a poantei nu ar fi fost la fel de bine pusă în evidență, existând chiar riscul ca cineva să nu "se prindă" că eu am încercat un fel de "poantă dublă"; - la problema cu "chiar", spun sincer, nu m-am gândit când am compus epigrama; acum văd, însă, că în varianta ta sunt accentuate "chiar" și "foarte", dar este neaccentuat "sunt", în timp ce la mine sunt accentuate "sunt" și "foarte" și neaccentuat "chiar"; de discutat care cuvânt are un rol mai important ("chiar" sau "sunt"); - bineînțeles că nici eu nu am întâlnit poanta cu încrederea oarbă în medicul oftalmolog; mă bucur că ți-a plăcut; - și eu sunt mulțumit de cum mi-a ieșit cea cu "Hazul de necaz după 1989", dar cel mai tare m-am entuziasmat de "Speranțe"; culmea este, însă, că de multe ori, noi, epigramiștii de entuziasmăm de unele creații de-ale noastre, în timp ce pe cititori acestea îi lasă rece și trecem ușor peste altele, care nouă nu ne plac prea tare, dar plac cititorilor... Mulțumesc frumos pentru lectura atentă și pentru analiza pertinentă. Cornel | |
| = Foarte bune | Gârda Petru Ioan [20.May.11 17:24] |
| Sper că ai fost premiat. Am însă și eu o obeservație: În loc de Constatăm că nici măcar necazul Parcă nu mai are-același haz... aș fi zis: Constatăm că nici măcar necazul Nu mai are chiar același haz... Bine, nu știu dacă aș fi zis, aș zice :) | |
| = Dan și Nelu | Rodean Stefan-Cornel [20.May.11 19:09] |
| O să mă gândesc la ce ați scris aici, deocamdată vă mulțumesc pentru lectură, sugestii și aprecieri. Cornel | |
| = Reușite | Chitul Grigore [20.May.11 19:44] |
| Preferatele mele 4,3,2,1. La a 5-a nu-mi place cum suna ultimul vers "Era ținut de către haz în spate...", dupa parerea mea "către" fiind in plus. | |
| = Grigore | Rodean Stefan-Cornel [23.May.11 14:17] |
| Cu o oarecare întârziere îți mulțumesc pentru evaluare și opinii, îmi sunt de folos. Cornel | |
| = Ultima speranță... | Miclăuș Silvestru [23.May.11 15:56] |
| de scurt timp...!Speranțe În viața asta plină de nevoi Eu am plătit destul și am speranțe Ca pân’ la Judecata de Apoi Să fac rost și de câteva chitanțe... Rodean Ștefan-Cornel Cu o valiză plină cu chitanțe Justific viața-mi plină de nevoi; Speranța mea-i să n-am restanțe De-ajung la… Judecata de Apoi. Medicului meu oftalmolog Mai văd doar puțin, ca prin ceață, Pe stradă când merg mă împiedic, Dar am, mai departe, în viață Încredere oarbă în medic. Rodean Ștefan-Cornel ’s-aproape orb, zăresc prin ceață Doar umbre-albastre; e-un mister Că încă-a ochilor albeață Mai fac contur la… metrul ster. Emoții la căpătâiul bolnavului Acum, că a venit Salvarea, Eu m-am oprit din tremurat Și sunt chiar foarte împăcat Că pot... aprinde lumânarea. Rodean Ștefan-Cornel Acum, că au trimis salvarea S-oprească tremuratul meu, Mi-e frică, deși sunt ateu, Că… mi se-aprinde lumânarea. La tema: „Românul, hazul și necazul” Hazul de necaz după 1989 Am schimbat entuziaști „macazul” Și-astăzi, triști, cu lacrimi pe obraz, Constatăm că nici măcar necazul Parcă nu mai are-același haz... Rodean Ștefan-Cornel Demult, schimbat-am toți macazul… Dar azi, cu lacrimi pe obraz, N-ajută nici măcar necazul Să înmulțim al nostru haz. „Haz de necaz” Sintagma-aceasta nu mai stă-n picioare, Că hazu-i mic, necazu-i foarte mare, Iar pe la noi, necazul, din păcate, Era ținut de către haz în spate... Rodean Ștefan-Cornel Zâmbea băbuța gârbovită De greii ani pe spate, Căci și hăinuța-i, rău tivită, Râdea și ea... prin coate. Nu pot să intuiesc dacă replicile mele vor fi agreate...! Iertată să-mi fie stângăcia încercărilor! Mult succes! | |
| = fără chitanțe, pe încredere | milos petru [23.May.11 15:56] |
| Mai văd doar puțin, ca prin ceață, Pe stradă când merg mă împiedic, Dar am, mai departe, în viață Încredere oarbă în medic. rodean Cornele ce ți-aș spune ție: La ce-ai plătit în lumea mare, Ai vrea să ai justificare... Stai liniștit că Domnul știe. Bune, mai ales 3, 4, 2... sănătete, mitru | |
| = notă | milos petru [23.May.11 19:53] |
| Comentariul meu e la prima epigramă! | |
| = Mitru și Miclăuș | Rodean Stefan-Cornel [23.May.11 20:17] |
| Nea Mitru, cred că replica pe care ai scris-o este pentru prima mea epigramă (cea cu Judecata de Apoi, nu cea cu medicul oftalmolog, pe care ai copiat-o); oricum, important este că am înțeles "încurajarea" dumitale, îți mulțumesc și îți răspund: Cornele ce ți-aș spune ție: La ce-ai plătit în lumea mare, Ai vrea să ai justificare... Stai liniștit că Domnul știe. (Mitru) Știind că Domnul socotește bine, Mă liniștesc - nea Mitrule, te-ascult - Și totuși, o-ntrebare-n minte-mi vine: Dar dacă-i iese c-am plătit prea mult? Cornel Domnule Miclăuș Silvestru, nimeni nu poate fi sigur că replicile sale sunt agreate... Cu o valiză plină cu chitanțe Justific viața-mi plină de nevoi; Speranța mea-i să n-am restanțe De-ajung la… Judecata de Apoi. (Miclăuș) Speranța dumitale e deșartă, Restanțe o s-avem atuncea toți, Chiar și acei ce-n viață au o artă De-a fi mai "strângăreți", adică... hoți. Cornel | |
| = mai zice mitru | milos petru [24.May.11 14:09] |
Știind că Domnul socotește bine, Mă liniștesc - nea Mitrule, te-ascult - Și totuși, o-ntrebare-n minte-mi vine: Dar dacă-i iese c-am plătit prea mult? Cornel Văd că m-asculți. să nu te îndoiești Iar bonusuri să n-aștepți să primești Am să-ți mai spun un lucru-adevărat: Nu poți plăti mai mult decât ți-a dat! Da am greșit, prima, și oftalmologul meu are probleme. De fapt am copiat-o pe cea care mi-a plăcut cel mai mult măcar că prima dă idei faine de comentarii | |
| = Laudă înțelepciunii lui Mitru | Rodean Stefan-Cornel [24.May.11 16:06] |
| Văd că m-asculți. să nu te îndoiești Iar bonusuri să n-aștepți să primești Am să-ți mai spun un lucru-adevărat: Nu poți plăti mai mult decât ți-a dat! (Mitru) Acum, că m-ai scăpat de-un mare of, O să declar cinstit - și chiar insist - Că ești, cu-adevărat, un filozof! Mai ai puțin și-ajungi... epigramist... Cu amiciție, Cornel | |
| = mă măgulești | milos petru [25.May.11 12:24] |
| Acum, că m-ai scăpat de-un mare of, O să declar cinstit - și chiar insist - Că ești, cu-adevărat, un filozof! Mai ai puțin și-ajungi... epigramist... Cornel Nu sunt filozof Cornele, Am însă o țâră har, Și până-oi fi sus, în stele, Aș vrea să rămân țăran Și iată de ce: „În urmă să știți și-aceea că sunt mulți dintre plugari, Ageri, cumpeniți la fire ca oricare cărturari, Nu filozofia-l face pe om înțelept sub soare Ci mintea cea sănătoasă, câștigată cu sudoare, De-aceea nicicând plugarul nu-l luați în râs de sus: În oala acoperită nu știe nimeni ce-i pus!” („Filozofii și țăranii”-G.Coșbuc) cu multă prietenie, mitru | |
| = erată | milos petru [26.May.11 16:03] |
| Nu sunt filozof Cornele, Am însă o țâră har, Și până-oi fi sus, în stele, Aș vrea doar țăran să par. | |
| = Gura păcătosului adevăr grăiește | Rodean Stefan-Cornel [26.May.11 22:04] |
| Păi bine, măi nea Mitrule, de dragul unei rime (într-adevăr era incorectă rima "har-țăran") dumneata nu mai vrei să fii țăran (calitate cu care te mândreai până acum), ci doar vrei să pari țăran? Bineînțeles aici este doar o glumă, dar din nefericire, specialiștii care studiază de ce România este atât de rămasă în urmă față de alte țări au stabilit că unul din motive este acela că, pentru români, este mai important ceea ce par a fi în ochii celorlalți, decât ceea ce sunt sau ce vor să devină cu adevărat. Mulțumesc pentru replici, eu zic să încheiem, Cornel | |