| = De Înviere cu Lumina: | nicolae tomescu [23.Apr.11 11:45] |
| ne transmite un fior ce vine din Credința și din tradițiile poporului nostru. Frumos transpuse rigori ale artei nipone la simțăminte și obiceiuri românești. Felicitări Lumina Învierii să-ți călăuzească viața | |
| = Nicolae să trăiești | Cristina Rusu [23.Apr.11 12:10] |
| mulțumesc pentru semn. mulți autori români au evidențiat în versuri scurte bucuria sărbătorilor noastre tradiționale. îl amintesc pe Ion Pillat și Traian Chelariu. și poeții contemporani au agreat acest stil, și aici am putea cita pe Șerban Codrin, autor al mai multor poeme dedicate special Mîntuitorului Hristos și sărbătorilor de peste an. Sărbători luminate Nicolae! cu drag, bia | |
| = nu pot sa tac | ștefan ciobanu [23.Apr.11 18:41] |
| ...dar cand vad poze cu oua incondeiate si pasca sau cozonac sau ce o fi ala acolo ma ia cu ameteala. chiar e lipsa de multe in grupajul acesta. sarbatorile sunt in alta parte. departe de chestiile astea palpande. simt ca e de datoria mea sa fac auzita opinia aceasta. chiar daca o sa fiu pus la zid. asta nu tine de mine. tine de inetriorul fiecaruia. cu toate astea nu stim ca troita de lemn este cam pleonasm. si daca nu este pleonasm este un surplus de elemnete date intr-o poezie care si asa sufera. sufera rau. tu esti bine cunoscuta ca facand astfel de ''facaturi'' la fiecare sarbatoare. chestii lipsite de bun gust. imi pare rau ca ti-o zic. sper sa ai taria sa iei ceea ce trebuie din comentariul acesta. sa vezi mai bine incotro mergi. Lumina interioara mai multa iti doresc. mai multa decat cea exterioara. | |
| = Să fiți mai atent cu afirmațiile | nicolae tomescu [23.Apr.11 21:24] |
| TRÓIȚÃ, troițe, s. f. Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții și uneori încadrată de o mică construcție), așezată la răspântii, pe lângă fântâni sau în locuri... Atunci de ce să credem în celelalte afirmații pe care le le cam faceți? Noaptea Învierii să vă aducă gânduri bune și să aveți Sărbători fericite | |
| = . | ștefan ciobanu [23.Apr.11 21:53] |
| am zis este cam pleonasm. daca nu vedeti bine recomand sa nu va mai avantati in copy paste de pe dex. ce, nu stiti sa spuneti cu proipriile cuvinte? | |
| = Hritos a înviat! | George Daryoung [24.Apr.11 09:24] |
| am simțit atmosfera sensibilă a sărbătorilor de Paști, într-un spațiu caracteristic românesc, natura, tradițiile, credința, m-am emoționat simțind ”aromele calde” ce ”înpînzesc” toată casa emanate de cozonaci, ”aluaturi dospite” sub ștergare, parcă eram din nou acasă la bunica. mulțumesc pentru această trăire! george | |
| = și-o ciocîrlie | Alexandru Gheție [24.Apr.11 11:41] |
| pentru mine... cam asta sunt sărbătorile. nu în altă parte :), ci aici, în lumina aceea care crește din spatele crucii, în vârful stejarilor care se apleacă umil, în fragilitatea troiței de lemn :). ceea ce urmează după, ouăle încondeiate, cozonacul, etc, sunt gesturi firești, umane, prin care se încearcă a se cuprinde totul într-o formulă. pentru că așa putem noi linge marginile luminii, făcând-o să mai și... strălucească puțin... - foarte buna prima parte, mai ales... Hristos a înviat! alex | |
| = ... | radu stefanescu [24.Apr.11 11:55] |
| nu e momentul să comentez restul, doar mă întreb ce-are a face marea noastră sărbătoare creștină cu gînsacu. mă rog, gunsaku. poate nu chiar erezie, dar un pic de kitsch tot e aici. părerea mea. | |
| = Hristos a înviat! | Cristina Rusu [24.Apr.11 12:19] |
| George, am o prietenă la Suceava, care m-a dus la bunica ei în vîrstă de 92 de ani. am văzut un chip senin și liniștit, o femeie vrednică, credincioasă. are o casă aproape de Ilișești, un loc frumos. este dreaptă, nu încovoiată de spate, mică de statură și atît de blîndă, aproape ireal de liniștită. m-am uitat la mîinile ei crăpate cît a încondeiat niște ouă. cred că mi-a venit să plîng cînd am observat ce brăzdate îi erau mîinile. nu îi este frică de moarte deloc căci știe că va merge cu Hristos. a vopsit ouă numai roșii, precum sîngele Mîntuitorului, și în Joia Mare. am învățat că ouăle se încondeiază cu chișița, o bucățică de lemn cu un ac de metal în vîrf. a ei era veche. pe toate ouăle a făcut crucea și spicul de grîu. avea îndemînare și le făcea repede. mi-a povestit atîtea lucruri despre tradițiile din acea comună, că nu am spațiu aici de scris. locuim într-o țară cu oameni, cei mai mulți, drepți. tare mi-a plăcut cînd am citit o mîngîiere a unui sfînt părinte, care zicea că omul cu credința adevărată este drept. acea femeie, o țărancă simplă și neștiutoare de multă carte este un om drept. și cred cu siguranță că ea Îl va întîlni pe Mîntuitorul Hristos la acel moment. am văzut și în Maramureș cum oamenii drepți, îmbrăcați în haine tradiționale populare, potrivite zonei lor au mers la Înviere cu bucurie și fără alte griji în suflet. George, mulțumesc de cuvinte. să fii sănătos și luminos. sărbători fericite în continuare Alexandru, o frază vreau să o scriu pentru tine. un om drept și spiritual, om pe care eu personal îl respect extrem de mult a întrebat acum cîțiva ani într-o adunare un lucru. dacă ar veni Ștefan cel Mare acum și ar chema oamenii la luptă pentru apărarea țării, cîți dintre noi cei prezenți am fi capabili să luăm sabia în mînă și să mergem să ne dăm acolo viața. să știi că eu pe tine te-aș lua la orice luptă, pentru că ai fi un bun oștean, care nu se dă îndărăt. mulțumesc pentru cuvinte. să ai și tu sărbători în lumină Adevărat a înviat Hristos Mîntuitorul nostru, cu pască și ouă încondeiate sfințite, că așa este tradiția noastră ortodoxă, lăsată din moși strămoși cu drag, bia | |
| = Radu Ștefănescu | Cristina Rusu [24.Apr.11 12:24] |
| atît de puțin știi despre aceste poeme în stil nipon? am scris mai sus despre Pillat și Chelariu și mai sînt multe exemple...atît de puțin ești în temă și totuși folosești acest cuvînt deplasat pentru ce este așezat mai sus, kitsch. | |
| = cristina rusu-joyeuses pâques | Nache Mamier Angela [24.Apr.11 13:10] |
| cristina este o autoare de o sensibilitate "à fleur de peau" este o fiinta care nu are nici un gram de cinism si cuvintele ei sunt impregnate de aceasta finete si umanism puntea între datinile europeene si nipone sunt evidente,caci exista un fond ancestaral comun tuturor civilizatiilor un poem cu o tenta ocazionala ,dar poeta are o credinta puternica si îi inspira aceasta fervoare de a se exprima credinta în cazul ei este fericire si poeta gaseste ocazia de a raspândi aceasta bucurie luminoasa cu cei care nu au inimile împietrite eu sunt laica dar am un respect profund pentru cei care sunt practicanti sinceri nu acestia fac rau omenirii bunele tale intentii ne "încalzesc" ,ne mentin încrederea în semeni | |
| = Angela uite o pildă | Cristina Rusu [24.Apr.11 16:51] |
| Mulțumesc pentru cuvinte. vrednicia simplității e rară. "Un frate l-a intrebat pe avva Pimen, zicand : cum poate omul sa fuga de a vorbi de rau pe aproapele ? I-a raspuns lui batranul : noi si fratii nostri doua icoane suntem. Deci in orice vreme va lua omul aminte de sine, si se va prihani, se afla fratele lui cinstit inaintea lui; iar cand i se pare doar el insusi bun, afla pe fratele sau rau inaintea sa." Paște fericit. cu drag, bia | |