| = ... | Silvia Bitere [07.Mar.11 11:58] |
| Mi-ar plăcea să-l văd pe Arci în ziua a 9-ua cum se comportă în compania celor patruzeci de mucenici. Starea lui de spirit, să ne povestească despre cum este să aspiri la cele mai întinse podgorii, cum ar fi dacă ar fi cocoțat în cel mai falnic prun, alături, la poalele falnicului prun/ cazanul improvizat cu o țeavă lungă/ să-i aducă fericirea întinselor livezi în priviri/de ieri și de azi/. Am încropit în grabă un vers ca să nu uităm că suntem poeți, vorba aceea, să mă scuze domnia voastră, dacă am nimerit ca ieremia cu oiștea-n gard ! Aș schimba expresia verbală din fraza: “Ei, până la urmă, noi nu facem decât un exercițiu de „dat în stambă”.” cu “a se da în bărci” din diverse considerente. Mulți dintre noi nu cunoaștem ce înseamnă stambă, pe când despre bărci, vapoare, nave, știm (cam) toți. După fraze gen: “adăugând la asta faptul că, imediat, Dinu (Patriciu!..”) – aș adăuga discret un Sâc! La fel și aici: “s-ascult blues (chit că-mi voi oripila tot neamul!).”- Sâc! Și lista poate să meargă mai departe cu mici schimbări de punctuație, pentru a marca în mod corect intonația în propoziție. Exemplu: “dincolo (în Pitești!) [sâc!], jurnalistul Flori(a!)n Silișteanu [sâc?]de la “Curierul Zilei”… șamede. Aș folosi perfectul simplu în loc de mai mult ca perfect pentru că există riscul să fiți sancționat, de exemplu, că ați scris chiuvetă cu q. (chiuvetă-subst) Firește, eu nu am nici un dubiu privind verbul “a rămâne” scris corect cu trei de „se” (a se vedea direct în economia textului și numai acolo!!!) Vă citesc de pe covorul roșu. P.S. Dați-le încolo de (ba)belele. Aha! V-am prins. Și aici aveți o greșeală maaare maaare!!! s.b. | |
| = ... | Silvia Bitere [07.Mar.11 12:12] |
| Și să nu uit. Aș intitula ziua a 9-ua la subtitlu astfel: Tablou dintr-o pagină ascunsă/secretă dar oarecum pe față de-a lui Arcibald însuși și cei patruzeci de mucenici voioși. | |
| = Silvia... | Adrian Firica [07.Mar.11 13:46] |
| Adică mă sfătuiești să mă mențin în limitele perfecte ale simplității, să nu mă complic cu perfectul compus? Am să mă străduiesc! Știu să ortografiez „chiuvetă”, dar fac economie când ortografiez „quvetă” – chiar dacă se spune că e un moft. Văd că povestea prosperității dialogurilor noastre devine mai complicată decât ne așteptam, adică s-a postat (sic!) dincolo de așteptări. Încă puțin... și ne facem de basm, nu?! Nu pot „ataca” problema celor patruzeci de mucenici. E riscant: sunt mulți; sunt militari de carieră; nu s-au sfiit să încalce consemnul și să terfelească insemnele imperiale; primesc sprijin din partea Duhului sfânt. Și, mai e ceva: nu-i limpede dacă au fost patruzeci, ori dacă au fost patruzeci și patru. Dacă beau patruzeci de pahare, să zicem că le fac față, dar dacă depășesc măsura... s-ar putea să sufăr consecințele. „Mucenetilotestul” nu minte! Cum ar fi să se spună că am depășit limitele normale cu patru mucenici lichizi? | |
| = ... | Silvia Bitere [07.Mar.11 15:21] |
| "Cum ar fi să se spună că am depășit limitele normale cu patru mucenici lichizi?" Păi ar fi cam ceva de genul că prostia se măsoară în becali dar spus mult mai frumos de dumneavoastră, domnule drag. Și mai cred că etimologia cuvântului "mucenic" se trage de la cei patruzeci sau câți ori fi fost de mucenici, care s-au făcut muci de fericire, sunt mulți, așa este, cum bine ați spus, care s-au sacrificat întru Sfântul Duh (sâc!)și? ce-au rezolvat cu asta? S-a schimbat cu ceva în bine România, vă întreb. și, "Încă puțin... și ne facem de basm, nu?!" Păi dacă nu ne facem de cacao, măcar de basm, nu?! P.S. Mi se spusese la un seminar de lingvistică, că Bitere vine din germană. Aiurea. Mai târziu, tot aceeași persoană mi-a zis că, nu, dom le, vine de la ... ia? ce rude aveți, moșteniri, ceva, podgorii, moșii întinse de viță?. De fițe garofițe, gândeam eu, de unde naibii, că dacă aș fi știut, azi nu mai scriam poezii. Bun, zice. Ei, află, dragă domnișoară, că numele îți vine de la băutură, că le plăcea urmașilor dumneavoastră să le cam tragă la măsea. Așa și cu mucenicii și cu „Mucenetilotestul”domnului Firică. Să ne auzim cu bine. s.b. | |
| = ... | Silvia Bitere [07.Mar.11 15:27] |
| urmași - strămoși* râd.logic că și urmașii mei o să bea. | |
| = sâc! | Adrian Firica [07.Mar.11 15:37] |
| a, mai fac o precizare, legată de datul în stambă. puteam să spun că ne-am dat în petic, dar mi s-a părut ridicol. am preferat generozitatea unui sul de stambă. | |
| = excelent!!! | Anni- Lorei Mainka [07.Mar.11 15:53] |
| ati uitat unitatea de masura "irinel" sau un "iri" parca asa ii zicea.... da, datul in stamba e frumos.... mai era si?? : cazutul in gropi ? da, sper sa ramii la stil si stiu ca poti, ca de fapt aceasta simplitate archibaldiana este de fapt ca un timbru intr-un clasor ce-l stii....adica "timbrul tau"...."marca ta"... | |