= pământul s-ar apropia | Alexandru Gheție [12.Dec.10 03:08] |
îmi place aici modul în care ai legat cumva vechiul cu noul... de la acele lentile de protecție la steaua sub care s-au îmbrățișat primii doi oameni, spre exemplu :). și da, e corect ce spui, dacă privești lucoarea inimii, steaua pâlpâie. e o lumină ce te orbește... finalul e bun, mi-a plăcut alex p.s. - vezi acolo la "o clipă/pământul" - parcă nu dă bine repetiția sunetelor acolo, chiar dacă în versuri diferite... | |
= re: | Dely Cristian Marian [12.Dec.10 15:58] |
Alex, într-adevăr, lucoarea inimii orbește plăcut. Nu știu dacă ai înțeles că poezia nu a dorit să proiecteze pasiunea unui cuplu, ci un alt tip de relație între oameni și aștri. apoi, aș putea să schimb "o clipă", dar nu sunt convins că e incomodă. :) mulțumesc pentru oprire. te mai aștept, cristian | |
= da! :) | Anca Roshu [12.Dec.10 17:06] |
am invatat si un cuvant nou (recunosc, cu oaresce rusine, ca nu prea mi-era clar ce inseamna lucoare...) altfel, un text foarte fain, dupa mine. si, fiindca mi-a placut asa tare, tre' sa zic ca eu asa l-am citit: 'tu ai să privești într-o zi lucoarea inimii fără lentile iar steaua sub care s-au îmbrățișat primii oameni va păli o vreme iar și iar dacă soarele ar îngheța o clipă pământul s-ar apropia' oricum, imi place tot mai tare ce scrii, cristi! | |
= da, da, da! :) | Dely Cristian Marian [12.Dec.10 18:36] |
Anca, îmi place foarte mult cum ai aranjat textul și, da, am făcut modificările recomandate, plus o mică excepție. :) semnul tău a lăsat aici ceva, emoția ta, emoția mea. sunt dulci. (îmi amintește de o prietenă dragă) cu bucurie, cristian | |