| + de "nunta mainilor" cu "laptop militar" :) | silvia caloianu [30.Oct.10 11:15] |
| Ei! Ce e cu tristetea asta? Sper sa nu te ajunga din urma, tu fiind deja departe, precum anunti pe o alta pagina: "Florian Silișteanu- o încercare de a deveni OM drum spre milano , paris si curand dupa anul nou spre sua cu laptop militar de 4000 de dolari made in Japan si un sat cu pasari marie aproape gata". "M-a atins" expresia: "ori că poate-a-ngropa numele din dumneata ori din poarta veche ori din cheia stând de veghe"... Si ultimul rand. Si ceva din primul (dar, parca ar schiopata, ceva, pe acolo, vezi...). In ansamblu, e o poezie... in maniera ta, dar cu ceva noutati, as zice, o poezie care intriga, totusi: eu, cel putin, am citit-o, pana la ultimul cuvant. Las un semn-invitatie, aici, poate ca mai intra cineva sa spuna. | |
| = aproape miraculos | florian stoian -silișteanu [30.Oct.10 12:43] |
| nu am mai văzut pe aici luminița de la capăt de ani de zile.Scrie și pentru lumină pentreu aceea care încă mai pâlpâie în oameni.Nu nu sunt trist .Mă surprinde că recunoaștrea vine de la oameni zgârciți ca tine în sensul bun firește apoi nu știu ce să spun.Cred mult în frăție cred enorm de mult în inima porumbelului. E atît de vulnerabil miezul zilei încît nu am resurse mereu. Mai cu seamă după ce rânjesc colțuros printre furnici printre poeți ori textieri printre gâște ori mărunțișul de viață al unui bețivan care se crede patriot al unui mincinos care se crede o treaptă. Am filat ca la poker să văd de unde vine aprecierea. Pentru mine este important să văd cine mă apreciază și asta din respect fiindcă steaua asta de exemplu mă obligă.În primă fayă de filatul cărților am crezut că e Luminița Suse apoi repede am căzut cu tronc nimanui.Si tot așa până când vă doresc bine să vă fie în viață.Cântecul din pagina asta e un semn de dragoste pentru Domnul căruia âi tot promit că voi deveni om odată!Mulțumesc Silvia | |
| = florin stoian silisteanu- muzica celesta | Nache Mamier Angela [30.Oct.10 13:12] |
| poetul reuseste o "ruga" în adevaratul sens al cuvântului la icoana Poeziei este locuit de un vârtej de sentimente,de un crez patimas ,foc interior care îl tine drept în fata cerului si pamântului tonul este sincer,profund,muzical simfonia se sprijina pe metafore reusite:zapada talpilor,nunta mâinilor,santul vorbei,rugina de cuvânt,spicul lumii,pacatul rupt din ieri ,tinda stelei.... eu nu am rangul de a acorda stele...dar le-ati merita | |
| = cu recomandare de la medic! | marie vrânceanu [30.Oct.10 15:25] |
| De cele mai multe ori lumea intra in cabinet si dupa buongiorno zice: dottoressa, come funziona? Si eu le cer recomandarea de la medic. Ca sa-l citesti pe Silisteanu, care de la parter la etajul doi, in ascensor, a scris un poem , chiar ca iti trebuie recomandare de la medic, fie el si psihiatru, basta ca are parafa.Pentru ca poemul e tare, Silisteanu e tare..si recomandarea iti trebuie ca sa scrie negru pe alb ca ai inima buna si poti sa combati cu el. Daca nu, mai bine te izolezi intr-un coltisor si tragi un pui de somn. Nu are retineri. Spune ce gindeste si cum gindeste. Pare invincibil. Nu e. Dar are verb! Si in poemul asta poetul e trist. Eu nu vreau sa fiu indiscreta, sa intreb motivul, desi o idee as avea.. ultimul vers imi place in mod deosebit…la tine Silisteanu libertatea de a incepe un nou poem de acolo. Luminarea arde in ritm regular, constant, motiv pentru care de multe ori a fost folosita ca masura a timpului…citeva ore…intre tine si pacatul de ieri…doar urma fina a fumului..doar orele..si iarasi luminarea si flacara care despica frigul acestui poem din toiul frigului..flacara care aprinde dragostea si indeamna la meditatie. Si doar un pas a mai ramas..e dreptul tau la fericire! Complimente! Si am recomandare! | |
| = 7 | florian stoian -silișteanu [30.Oct.10 21:28] |
| pe la inceputul anilor 90 am lăsat deschis poarta unui lagăr din Ungaria.Puteam pleca bine și frumos de acolo spre Canada cu toate cele asigurate.Primisem după numai 4 luni, un statut de refugiat politic, unul pe care alți români care aveau doi ani acolo nu-l primiseră. (Zilele acestea merg prin biblioteci să luăm presa vremurilor la xeroxat și presat în fotografie ,locală și națională care a prezentat pe larg întâmplarea.Legătura cu poemul de față există. La un moment dat lucram într/un atelier de tâmplărie.(trebuia să mănânci să te îmbraci etc să muncești)În dupăamiaza unei zile cu sărbătoare m-am trezit cu o daltă în mâini.După câteva ore am descopeit că țineam în mâini o trinitate. Pe fundal o cruce iar mergător Maica și Fiul.Cu câteva zile înainte cineva mă întrebase dacă eu cred în Domnul dacî există Dumnezeu și repede am spus din suflet că DA! Refugiatul a zâmbit atunci și m-a sfătuit să spun dacă mă mai întreabă cineva să spună...mi-ar plăcea să cred că există să spun la început că ...nu știu dar mi-ar plăcea să cred că există. Încă mai văd imaginea zilei. Azi am sentimentul că trăiesc din nou din secundarul zilelor de demult. Azi mi se pare nedrept să fac rând pe scara ce urcă. Poemul de față este rudă cu încă un poem al meu scris cândva. Nu e prima dată când doamna Angela prinde buchet și arată admirație! Dovadă că răspunsul meu la mulțumire este timid și nepregătit dar este înalt în inima mea.Și nu e nimic mai potrivit decât sî vezi să simți cum că bucuria este acasă. Marie Vrânceanu ca prozator cu perspectivă de pus în ramă lovește și ea.Sincer nici nu mă așteptam la atâta emoție.Fără cuvinte!Ori dacă doi oameni din două colțuri diferite ale planetei lasă în vedere urcușul atunci Domnul se află! Mulțumesc foarte mult pentru încurajări!Să nu uităm Chișinăul!E important!Sunt fericit!Domnul fie Lăudat! | |
| = poemul este profund, cu o tensiune de biserica de lemn din Maramures | Alexandru Draghici [01.Nov.10 03:31] |
| poemul este profund, cu o tensiune de biserica de lemn din Maramures. Asezarea in pagina, versurile prea lungi nu fac un serviciu poemului atat de reusit. O mica rectificare, legate de o probabila cacofonie "săturând dând" | |
| = Domnu Alexandru de-aș putea ca să repar | florian stoian -silișteanu [01.Nov.10 14:49] |
| E bine când pe ușa casei intră musafirul.Te așează dragă Alexandru aci pe covor și meri spre masă dară vine Domnu și pune belșug în viața ta. De reparat nu poci bre frate să repar că nu e mâna mea aici ori poate nu din lene ci din străină apucătră.Mulțumesc și bine să-ți meargă în viață. | |