| = părere | Monica Manolachi [09.Sep.10 21:16] |
| Nu sunt cam multe personaje pentru un text încadrat la poezie: cotidianul, biliboc, aruncătorul de cizme, desculții, deceneul, păsările, diogene, eul? Mi se pare cam încâlcit. Oare dacă n-ar fi aproape toate în poziție de subiect, s-ar înțelege mai bine în ce fel moare cotidianul? | |
| = Tot o părere | George Pașa [09.Sep.10 21:28] |
| Depinde ce înțelege fiecare prin poezie. "Aruncătorul de cisme" nu e personaj, ai înțeles geșit. Încâlcit n-aș crede că este acest text, sau nu în asemenea măsură ca "mațele cotidianului" în care unii își fac veacul. Acum nu spun cumva că e un text de mai mare dragul, dar nici de aruncat asemenea unei cisme, adică nu are funcția torpilei din final. Într-un fel ai dreptate, nu prea ar trebui să scriu așa. Mai ales când pledoaria mea este pentru lirism. Să spunem că este o nouă "dregere a vocii", după o anume eclipsă creatoare. | |