| = Amintiri,,, | nicolae tomescu [12.Jul.10 12:33] |
| o proză ce-mi stârnește amintiri. Văd biserica din Roșia(Rothberg - Ritberx) mai veche decât Berlinul. În ea se intra urcând câteva trepte, acum se coboară câteva. Văd copiii sașilor care ieșeau pe poarta școlii, 2 câte 2, fără a fi supraveghiați și pe ai românilor care se îmbrânceau și fugeau. Mi-aduce aminte de săsoaica, femeia de servici a școlii, care îmi povestea grozăviile ce le-a trăit prin URSS, în perioada deportării. Îmi aduce aminte de bătrânul sas, prietenul bunicului.Acesta a lucrat o zi întreagă, înainte de inmormântarea bunicului (1948), pentru a-i construi crucea de stejar ce și astăzi se poate vedea. Îmi aduce aminte de oameni ce purtau nume ca în proza de mai sus.Acum ori nu mai sunt, ori sunt departe | |
| = Va rog Nicolae Tomescu.....astept | Anni- Lorei Mainka [12.Jul.10 12:53] |
| astept serios corecturi, eu am fost doar de citeva ori la bunici, strabunici, erau atit de activi, azi imi e jena cind ma aud vaitindu-ma de cald or altele.... ma bucura orice amintire, sper ca nu va deranjeaza, as dori pe cele care se leaga de text sa le las alaturi...... va mai astept si va multumesc | |
| = Foarte bun text | Amelia Mociulschi [12.Jul.10 15:42] |
| Foarte frumos Anni; ca în toate scrierile tale e foarte mult suflet pus aici. Mi-a plăcut textul din toate punctele de vedere. Felicitări! | |
| = re Amelia Mociulschi - culesul de rodii e obositor la 40 de grade... | Anni- Lorei Mainka [12.Jul.10 16:17] |
| pauza aceasta lunga n-a fost buna, iar acum a venit o vara cu de toate..... ma bucura semnele, ca nu e chiar asa de siropos sau labartat, cu toate ca ii trebuie niste miscari mai repezi, cum spunea Felix - jocul de picioare trebuie sa fie nelipsit! pe curind si sper sa revii si sa ma bati pe umar, ca sa il termin cindva... | |
| = weltanschauung | serban georgescu? [12.Jul.10 18:05] |
| aceasta poveste are o inima aceasta inima este "Mirosul de Gara de Nord a cam dispărut. Pentru a-l produce artificial poate că trebuie amestecați cărbuni încinși de calitate nedefinită, apă, nisip ud, frunze de toamnă, mult abur lipicios, saci plini de tot felul, oameni obosiți mirosind a bere, ulei de trandafir bulgăresc, săpun cheia, mămăligă……și toate aceste mirosuri ținute o vreme în ceața nopților dintre Predeal și Bușteni" rabdarea cu care amestecati in acest cazan si rezultatul... mmmmmmmmm! sa fii scriitor inseamna intrucatva a reface stravechile retete ale pieilor rosii ei cand vanau cerbi aveau in buzunar niste polen iar ucisului cerb pe botul umed i se prefira nitel polen iar restul se sufla catre sat pentru ca spiritul sa urmeze trupul acolo unde urma sa fie mancat | |
| = re Serban Georgescu? | Anni- Lorei Mainka [12.Jul.10 20:32] |
| intr-una din orele noptii ma intrebam de ce s-au pierdut toate acele retete simple pentru o existenta limitata oricum in timp... raspunsul a fost trist... se pare ca ne uitam in aceeasi directie uneori - chiar daca pleopele noastre nu se deschid in acelasi ritm | |
| = re Nicolae Tomescu - biserica de la Rosia | Anni- Lorei Mainka [18.Jan.11 04:40] |
| trebuie sa va spun - apropos de Ardeal si tema acestui text - si ca ati amintit de biserica din Rosia - nu mai este nici un enorias , dar preotul continua sa se duca zilnic, chiar si dupa ce l-a parasit sotia. Este vorba de scriitorul Eghinald Schlattner. | |
| = Bisericile săsești | nicolae tomescu [18.Jan.11 10:02] |
| din jurul Sibiului chiar prin monumentalitatea lor emană tristețe. Orgile au amuțit. Lacătele grele de pe uși nu se scot, la cele mai multe, nici Dumineca. Pentru cei câțiva enoriași, ce mai sunt prin sate, trecea în anii trecuți episcoul Cristoph Klein.(acum pensionat) Despre preotul Schlattner, pe care-l cunosc doar din vedere, și bineînțeles prin "Cocoșul decapitat" știu că se implică și acum în viața socială a satului plătind abonamentele, spre Sibiu, elevilor navetiști. Și nu mai sunt elevi sași ci doar țigani și români. | |
| = anni lorei mainka-amintiri | Nache Mamier Angela [18.Jan.11 10:16] |
| fiind nativa din brasov ,acest text produce nostalgii si melancolii,o anumita tandrete pentru aceste populatii din ardeal care au facut forta si frumusetea lui am avut multe colege care au asteptat ani întregi plecarea în germania fara a uita însa românia amintirile dvs.sunt profunde si misca în subconstient rani lasate de un context social care a distrus multe temelii un film dramatic care se citeste cu mult interes,felicitari ! | |
| = re Nicolae Tomescu/N.A.Mamier | Anni- Lorei Mainka [18.Jan.11 19:40] |
| apreciez revenirea asupra unui text si el cindva scris si trait. Si ca nu v-ati impiedicat de forme , e de apreciat.... sa speram ca cei care il vor citi in final vor aprecia si munca comurilor dvs. si a fiecarei reslefuiri a acestor fragmente reciclate din trecut. | |