| = bun acest poem | Cristina Rusu [07.Jun.10 08:29] |
| îmi place că aici ai găsit două lumini, candela și florile care dau o lumină aparte mai ales seara. oricum aceste două planuri ale tale pot fi înțelese și ca un antonim între viață și moarte. copacul este înflorit iar candela încă mai pîlpîie în geam. frumos acest poem al tău. cu prietenie, bia | |
| = epifanie | Corneliu Traian Atanasiu [02.Jul.10 15:49] |
| În volumul proaspăt lansat al Liviei Ciupav, Calendar de ceapă, există un poem cu structură asemănătoare: zarzări în floare – o bătrînă se roagă în fața icoanei pe care, pe Un haiku pe zi, l-am comentat așa: Există un puternic contrast între primul vers și următoarele două. Veșnica reîntoarcere a primăverii cu pomii în floare și retragerea și reculegerea bătrînei în fața icoanei. Izbucnirea impetuoasă a naturii și concentrarea în fața imaginii de dincolo de lume a sacrului. Revenind la original, nimic din construcția poemului nu ne împiedică să omologăm icoana cu zarzării în floare. Poate că bătrîna stă pe scăunelul ei vechi la soare, cu mîinile muncite în poală și se încredințează florilor albe în care sacrul este la fel de prezent ca într-o veche icoană. Poate că zarzării în floare notează doar o epifanie. * Aici, bunica și rugăciunea nu-i pomenită, iar cele două imagini pot fi luate ca o pereche simetrică sau doar ca o repetiție a unuia și aceluiași, cireșul este (și) candelă. Epifania însă e prezentă în ambele. În cel de față, cu mai multă economie de mijloace, parcă. | |
| = Nașterea și moartea | Ion Rășinaru [02.Jul.10 20:55] |
| Corneliu, prin acest text nu am urmărit sugerarea unei revelații, pur și simplu am pornit de la un text popular: „Unul naște, altul moare”. Candela sugerează lumina de vecghe care însoțește defunctul, iar florile de cireș lumina generată de naștere, de aici și titlul. Mulțumesc pentru trecerea pe pagina mea. Ion, | |
| = un poem bun | Corneliu Traian Atanasiu [03.Jul.10 08:20] |
| se detașează de intențiile autorului și permite și alte interpretări la fel de valabile. Sigur, dacă ai fi scris candelă la geam sau candelă pe geam (pervaz) ai fi închis puțin sensul. Așa în induce ideea unei rame în care surprinzi candela aprinsă a cireșului înflorit. Asta nu înseamnă că o interpretare o anulează pe cealaltă. Poemul este cumulard. Și prin asta are mai multă vibrație. | |