= câinește | Marian Razvan [11.Apr.10 19:11] |
Un om murea într-un câine, cred că era mult mai bine. | |
= avem nevoie de poezia ta, Mat! | silvia caloianu [11.Apr.10 20:03] |
murea omul dus de un caine. murea omul cu parerile sale sub unghii. murea si nu stia. ii pasa cuiva de asta? m-am bucurat sa te aud, Mat. sa nu mai dispari asa mult, Mat... (ma uitam, ieri, la pozele de la lansarea Orianei, din toamna 2003... ma intrebam ce mai taci...) | |
= . | Ecaterina Bargan [11.Apr.10 22:58] |
mi-a plăcut chiar de la prima lectură. rar când se izbutește o transmitere cu așa forță în atât de puține cuvinte. cu toate astea aș fi preferat să scrii într-un câine decât pe un câine. dar, mă rog, poate că e mai bine așa ca acum. | |
= caz | Stefan Doru Dancus [12.Apr.10 11:44] |
Un condens imagistic ce te pune pe gânduri. Am de reflactat, ca și în cazul lui Ilieș Gorzo. | |
= și el știe, deci învață să nu mori, prietene... | Cătălin Al DOAMNEI [12.Apr.10 12:44] |
cand moare un câine, moare un prieten. | |
= ideal | Chiripuci Cristian [12.Apr.10 19:39] |
Cred că aici este expus simbolul omului care muncește pentru a fi mai aproape de un ideal iar câinele simbolizează moștenirea pe care o lasă el. | |
+ puterea prezentului | Traian Rotărescu [12.Apr.10 22:17] |
... din perspectiva Martorului nu se moare. Sau, poate, o moarte nu-si "castiga" statutul decat daca este astfel asistata. Prezentul accentueaza valoarea sensurilor, conferindu-le traire, autenticitate, suferinta, viata, eludand astfel dimensiunea unei stricte/ simple cugetari. Un text evidentiat la locul cuvenit. | |
= simplu, concis | Maria-Mihaela Pop [13.Apr.10 06:45] |
imi place simplitatea textului, are iz folcloric, dar 'cat mai esti culpabil' pare disonant; cred ca farmecul acestei poezii sta in directetea adresarii, de aceea as sugera ca mici fragmente (care nu aduc informatii semnificative) sa fie eliminate. varianta mea: un om murea pe un câine și câinele îi spunea: mori omule mori pe mine acum cât te mai pot lătra și omul murea. murea pe un câine | |
= Canis enciclopedicus | Călin Sămărghițan [13.Apr.10 11:57] |
Despre om, câinele a spus întotdeauna lucruri notabile, iar asta va trebui să intre neapărat în enciclopedia câinilor, dacă nu este deja. Are sâmburele de sclipire pe care-l avea Nichita. Și mai are rostirea neaoșă a descoperirii abrupte. Cuvintele aici nu-s scrise, ci se sapă pe sine direct în hârtie. | |
= Spectacular. Recalcitranță. Golirea sinelui egolatru | Dragoș Vișan [15.Apr.10 21:04] |
Poem acrobat - pe sârma spatelui canin, cu prăjina înclinată a părerii de sine. Este excepțional lătratul, avertizarea. O pastișare originală ce îmbină filiera neoavangardist-suprarealistă cu tonul poeziei protestar-autobiografice a generației "Albatros" (de ex. Câinele de lângă pod - Geo Dumitrescu). Consider că spectacularul acestui poem e foarte percutant. | |