| = "dragostea poartă plete albe" | Alexandru Gheție [02.Apr.10 20:14] |
| Primele cuvinte sunt atat de blande, de usoare - "imi e dor", si apoi brusc un urlet, o revolta, tot veninul din suflet scuipat in ochii ei, suferintei... Si tot acest discurs pentru un final memorabil - "îmi este dor doar de tine Cuvântule să mă înveți cum pot accepta suferința!"... sunt bine inserate aici calatoria pe golgota, mielul :). Sarbatori fericite va doresc, dincolo de suferinta asta, intr-un fel rastignita... numai bine, alex | |
| = suferința o taină neînțeleasă | Maria Prochipiuc [03.Apr.10 00:56] |
| Alexandru - te rog să fiu și pentru tine doar Maria! De multe ori din prea mult dor se răscolește și suferința, revolta e desigur tocmai ceea ce am și dorit să exprim, acel urlet mut. Îmi place cum ai spus: scuipat în ochii ei. E săptâmâna în care suferința a predominat fiecare zi, ne apropiem împreună cu suferința pe vârful Golgotei, acolo unde lumina și Învierea ne va umple sufletul de lumină și de bucurie. La fel și ție toate cele frumoase să ți se întâmple și sărbători cu bine și mai ales fericite! | |
| = Aș fi puțin | Liviu-Ioan Muresan [03.Apr.10 01:01] |
| cîrcotaș. Aș reproșa buna punctuație. Dar e un text de suflet, de bună simțire. Suflu și aștept aripile îngerilor. Cred că o revenire pe text ar fi binevenită. Și o remarcare, de asemenea. Are forță, mesaj. Sper să fie citit în zilele acestea. LIM. | |
| = De la semne la revenire | Maria Prochipiuc [03.Apr.10 01:11] |
| Liviu- Da, referitor la punctuație și eu mi-am reproșat, fiindcă dacă aș fi folosit-o punctam poate mai bine anumite aspecte, apoi am zis să las așa, să se muleze pe fiecare cititor. Am revenit pe text și am schimbat doar un pic partea de final. Dacă tu ai ceva completări directe mi le poți spune. Mulțumesc pentru faptul că exiști și existați. Seara aceasta la denie parcă a ușurat și drumul Golgotei dar și crucea... | |
| = greu foarte greu | Anni- Lorei Mainka [03.Apr.10 02:13] |
| ne invata dar n-avem tinere de minte mi-a placut poemul.....merita | |
| = speranța | Cristina Rusu [03.Apr.10 10:00] |
| speranța este cel mai frumos dar pe care Dumnezeu l-a dat omului, omului credincios. suferința omului credincios nu este fără speranța, și atunci aceasta este frumusețea cuvîntului întrupat întru speranța ca noi să nu ne pierdem Calea. frumos scris Maria să ai un Paște fericit! bia | |
| = Sudare-sudoare. Un strigăt cu valoare! | Dragoș Vișan [03.Apr.10 11:50] |
| Sudarea sintactică a ideilor-enunțuri mi se pare a fi excepțională. Mesajul, de asemena, percutează drept la suflet! | |
| = cum pot accepta suferința... | Teodor Dume [03.Apr.10 14:23] |
| mai mult decât un text. cel ce nu acceptă suferința consider că nu există. *îmi este dor doar de Cuvânt să mă înveți cum pot accepta suferința!* paște fericit! cu sinceritate, teodor dume, | |
| = Mulțumesc vouă celor ce ați făcut popas printre cuvintele mele! | Maria Prochipiuc [08.Apr.10 23:01] |
Anni – Lorei Totul depinde de noi, dacă avem deschidere spre Cuvânt toate se pot petrece în noi, nimic nu intră cu forța suntem liberi. Cristina Darurile sunt multe, dar fiecare se înfruptă din ceea ce îi lipsește, suferință e greu de înțeles, marii exegeți au avut multe întrebări referitoare la această taină și de multe ori nu au reușit să-și răspundă, cel ce acceptă suferința ca pe un dar, e un mare trăitor întru Cuvânt! Dragoș Important ca acel strigăt să fie auzit și trăit, mă bucur că ți-a lăsat o trăire. Teodor Îmi place că tu ai atâta convingere, ești poate un trăitor a suferinței. Mulțumesc de trecere Tuturor vouă, chiar dacă este poate prea târziu vă doresc ca această săptămână numită și săptămâna luminată să vă umple sufletele de liniște și pace. | |