= semn... | Petruț Pârvescu [19.Mar.10 16:59] |
*** ansamblu, text combinatoriu, imagine picturala. felicitari! | |
= opinie | Cezar C. Viziniuck [19.Mar.10 18:36] |
Plecarea bunicului dincolo, amintirile legate de acesta ascunse ce se fac simțite dau teama autorului de moarte. De o plecare asemeni bunicului. O imagine a fricii de necunoscut și a adevărului vieții. Bunicul care a existat, nu mai este. Amintirea lui rămâne în timp ce persoana se spulberă o dată cu viața, o dată cu uitarea lui Dumnezeu de a aprinde lumina vieții. Un adevăr relatat foarte bine. Felicitări Domnule Dume. Cezar | |
= mulțumesc, petruț pârvescu... | Teodor Dume [19.Mar.10 17:30] |
pentru trecere și semn. vă aștept și în alte dăți. multă stimă, teodor dume, | |
= teodor, | cezara răducu [19.Mar.10 17:33] |
ultimele trei versuri fac cât un poem pe care am să-l memorez. extroardinară viziunea, rara | |
= "mi-e teamă" | Alexandru Gheție [19.Mar.10 18:41] |
puternica intrare in poezie... inca de la primul vers se creeaza acea stare de nostalgica prabusire, de teama impusa. E aici teama de un d-zeu uituc care sa nu uite lampa stinsa ca altadata, mai mult o teama de uitare desavarsita, ca o carare pe care pleaca doar singura, fiinta. Imaginea din trecut se accentueza, devine pata pe retina, in oglinda "pielea se usuca" - frumos realizate aceste stari in versuri... Final bun. cu placerea lecturii, numai bine, alex | |
= mulțumesc, cezara răducu... | Teodor Dume [19.Mar.10 19:40] |
pentru trecere și eleganța rostirii din semnul tău. ești un oaspete drag. te mai aștept. același, teodor dume, | |
= re+ cezar.c . viziniuck... | Teodor Dume [20.Mar.10 11:26] |
mulțumesc, cezar pentru oprire și commult tău generos. oare câți dintre noi nu ne-am dori să mai trecem pe acasă pe la bunici, numai că timpul ne-o luat-o înainte... cu sinceritate, teodor dume, | |
= re* alexandru gheție... | Teodor Dume [20.Mar.10 12:05] |
da, alex. ajunși undeva înspre capăt trebuie să recunoaștem că ne e frică. cu atât mai mult cu cât oprindu-ne aruncăm o privire în spate și atunci vedem ce a mai rămas... mulțumesc pentru sinceritatea și constanta trecerii tale. multă stimă, teodor dume, | |
= "mi-am așezat gândurile" | Doru Emanuel Iconar [20.Mar.10 12:09] |
Reconstituiri din cioburi de amintiri, imagini fluide, puternice, vii, totuși care nu apelează la un limbaj agresiv pentru a surprinde. Nu cred că Dumnezeu a adormit. Era plecat, puțin, în altă parte. Doruleț | |
= re*doru emanuel iconar... | Teodor Dume [20.Mar.10 16:45] |
da, doruleț, Dumnezeu era plecat puțin în altă parte, cum bine spui. mulțumesc pentru trecerea ta și semnul tău prietenesc cu prietenie, teodor dume, | |
= Teodor Dume | Ottilia Ardeleanu [20.Mar.10 20:51] |
Prima strofă și ultima sunt expresive. Amintirea egală ce teama că "nimeni nu pleacă decât o singură dată cu ninsorile"! Versuri pline de emoție. Și fragile precum viața. Ottilia Ardeleanu | |
= mai aproape | Maria-Gabriela Dobrescu [20.Mar.10 21:02] |
teo, și mie mi-a plăcut mult finalul acesta. ai reușit să-mi transmiți acea stare care ne cuprinde pe toți la un moment dat. teama că am putea rămâne doar"o bucată de hârtie scăpată pe jos/sau poate o cărare pe care/nimeni nu pleacă decât/o singură dată/cu ninsorile". cu prietenie, maria | |
= da. | Raul Ionut Coldea [20.Mar.10 21:26] |
imagini puternice, vii, personale, asumate. Un poem cât o lacrimă așteptatp d emult timp. Finalul este de milioane. Felicitări! "mă proptesc în fața oglinzii și mă privesc cum mi se usucă pielea" (poate al doilea "mă" de aici e în plus) Prima strofă și ultima (plus versul final) sunt preferatele mele. Raul C. | |
= re*ottilia ardeleanu,maria gabriela dobrescu, raul ionuț coldea... | Teodor Dume [26.Mar.10 15:36] |
dragilor, mulțumesc pentru popas și gândurile bune. vă mai aștept cu prietenie, teodor dume, | |