= "astfel de lucruri nu se uită niciodată" | Nicolae Popa [11.Mar.10 15:49] |
"un șarpe lung cât un fior îmi netezește pielea din tălpi și până-n creștet pe când se aprinde lumina." De fapt, în acest poem totul face să simți că-ți lunecă ceva pe piele, totul e învăluitor și totodată aduce a răceală de prămastie... L-am și trecut în fișierul meu pentru a mai reveni la el. | |
= ... | Daria Darid [11.Mar.10 20:14] |
m-a facut sa zambesc remarca d-voastra : "simți că-ți lunecă ceva pe piele" .. sa fie aerul care-i aluneca pe piele , in momentul prabusirii ? intotdeauna "planeaza" dedesubtul nostru o prapastie pe care numai trupul o mai poate umple prin caderea definitiva ... sub orice pretext al somnului , visarii , incordarii , diluarii , asteptarii etc , rece este numai luciditatea cat o prapastie : "cred că ești prea înalt." si oricat ar incerca daria sa se ridice , niciodata nu este de ajuns . multumesc frumos pt trecere, o seara blanda va doresc . | |
+ omogenitate aproape linistitoare | alexandru moga [11.Mar.10 22:18] |
asemenea versuri traiesc dintr-un mesaj sigur pe sine mizand totul pe profunzimea sensurilor si pe desnsitatea simbolurilor vocea nu sovaie / retorica functioneaza are o aparenta digresiva - discursul are o aparenta digresiva imaginile sunt puternice / suprapuse cumva peste o traire intensa | |
= err | alexandru moga [11.Mar.10 22:19] |
densitate | |
= ... | Daria Darid [12.Mar.10 09:43] |
D-le Alexandru Moga, eu vă mulțumesc frumos pt aprecieri , trebuie să mărturisesc că mă bucură mult faptul că mesajul a ajuns la dumneavoastră nealterat . m-a surprins plăcut afirmația : are o aparenta digresiva - discursul are o aparenta digresiva . Da . întotdeauna îmi aplec atenția pe bucățele , frânturi de realitate sau nu , ca undeva să surprind cumva ascuns și zbârcit , într-un enunț cât se poate de banal , adevărul așa cum îl percep eu . voit sap în jurul meu , în obiecte , în somn , în așteptare , ca pt a-mi face loc , ca pt a-mi face curaj să văd dincolo de amroțiri . acest text este despre diluarea unui strigăt de ajutor într-un cântec de leagăn . până la urmă , somnul e cel care nivelează , asfaltează încordarea într-o despărțire iminentă . eu vă mulțumesc încă o dată pentru semn și vă urez un sfârșit de săptămână blând .. | |
= oare | Anni- Lorei Mainka [25.Mar.10 23:39] |
o tristete sublima ca in Irlanda sau ma insel sper ca va e bine....e superb versul ...plapind ...scrieti demult precum arata versificatia | |