| = Da | Atropa Belladona [02.Feb.10 11:28] |
| Inca un text impresionant, o pagina din viata unor oameni deosebiti, in care orice secunda poate fi ultima traita, un text despre omenie si datorie, curaj si responsabilitate. Am depistat cateva mici greseli de scriere, dar sunt sigura ca le veti corecta dumneavoastra, in timp, dupa ce se mai linisteste emotia asternerii textului... Va voi citi cu mare placere si interes. Carmen | |
| = completari pe arcus de vioara | Atropa Belladona [02.Feb.10 11:43] |
| Iar concertul...nu am cuvinte! Dar veti intelege...muzica se asculta, se simte, se gusta... Va multumesc! aceeasi, c. | |
| = Doamnei cea frumoasă, cu respect! | viorel gongu [02.Feb.10 14:49] |
| După lectura comentariilor Doamneifrumoasă, în amintirea acelor vremuri, am reascultat caseta audio dăruită de Nenea Bibi. Dacă înainte de asta eram croit să o mai comit o dată azi, povestindu-vă despre Gyuri Baci, am clacat. Nu pot! M-am rezumat să stau în livadă privind albul imaculat. Prea mult cărbune a fost în viața mea. Sărutmâna pentru vizită și cuvintele care mă obligă. | |
| = Tot Doamneifrumoasă! | viorel gongu [02.Feb.10 15:02] |
| Chiar dacă reiau mesajul către Doamna, cu sfială, pentru a simți poezia cărbunelui, sugerz să citiți, tot din pagina mea, poezia Amintiri din Lupeni.Aș fi sugerat în primul răspuns dar nu mi-am amintit numele poeziei.Iertare pentru revenire. | |
| = Subscriu | Vali Slavu [02.Feb.10 16:33] |
| Da, praful de cărbune acționează mai ceva decât un creion dermatograf. Odată intrat în pori, rămâne multă vreme, ca o pecete. Aș completa, amintind încă un „semn distinctiv”. La mare, pe plajă, recunoști minerii după lipsa părului de pe gambe, cauzată de frecarea cizmelor. Ar mai fi și celelalte semne, brăzdate în suflet: spaima cauzată de o explozie, durerea pierderii unui ortac. În urma unor modificări la instalația de spălare a cărbunelui, de câțiva ani, Jiul nu mai este așa negru ca înainte. Dar Valea e la fel de mohorâtă. Am citit cu plăcere și, ca fiică a Văii, poate am înțeles mai bine decât alții cele relatate. | |
| = Noroc bun, doamna Vali! | viorel gongu [02.Feb.10 21:20] |
| Doamnei Vali Slavu, recunoștință pentru vizită și percepție. Semnele care le lasă mina în sufletul celor care"au băut apă din preparație", nu pot fi transcrise în totalitate. Cauzele sunt, de la superstiție până la speranța că a fost doar vis, de o complexitate înfiorătoare. Sărutmâna! | |
| = instructiv | Lupu Svetlana [02.Feb.10 21:20] |
| Nu știam nimic despre munca și pericolul din mine. Pentru mine foarte instructiv. Încă odată în plus m-am convins cît de important e să ascultăm "sfaturile naturii". Atîta suflet și căldură mi-ai transmis despre Bibi, încît sincer m-am bucurat cînd a venit vorba despre explozie. Îmi place cum te oprești la amănunte, parcă ai anticipa careva întrebări ce urmeașă să apară. Citesc cu multă plăcere. | |
| = Emoționant | Rodica Lupu [04.Feb.10 06:56] |
| Întregul conținut al textului impresionează. Duritatea muncii în subteran cu toate aspectele ei, caracterul integru al lui ”Nenea Bibi”, altruismul lui și al celorlalți care au adoptat-o pe micuța Alina ca pe un membru al marii familii din care făceați parte cu toții. Ați descris totul atât de natural iar sensibilitatea dvs. se regăsește pe tot parcursul textului. Vă citesc cu toată plăcerea și aștept cu același interes următoarele episoade. Numai bine. | |
| = Rodicăi Lupu mulțumiri pentru timpul acordat și prntru cuvinte. | viorel gongu [04.Feb.10 08:45] |
| Sărutmâna pentru vizită și semn.Încă sunt marcat de amintirile care mă fac să-mi amintesc că trcutul intervine, adesea, mai des în viața noastră decât viitorul. Voi trece peste asta.Ascultă concertul!Poate citești și ceva din cele mai vechi! | |
| = Noroc bun | rosculet ioana catalina [21.Mar.10 21:36] |
| o lectură plăcută ...ați reușit să prindeti viata grea a oamenilor care lucreaza in subteran in cuvinte!Alina in aceasta proza este felinarul care le arata drumul la intoarcere...este speranta! | |