| = evaziv | petrea stefan [22.Jan.10 10:34] |
| ma rog de iertare, maestre, dar cu toata maiestria formei, rod al unei munci de titan, mi se pare ca in sonetul de fata ideea este evaziva, iar metafora, rara. memorabil primul vers: ``imperceptibil iarta infinitul``. Raman al dvs cititor fidel. | |
| = Ba nu e deloc evaziv | florian abel [22.Jan.10 11:09] |
| Ideile și imaginile sunt asociative, lucru foarte normal deorece forma impusă obligă la alegerea cuvântului cel mai apropiat de starea sau ideea ce se vrea sugerată. Ba chiar ați reușit aici asocieri care pot părea exagerate la prima citire dar, pentru cine e obișnuit cu exercițiul căutării continue a adevărurilor în sistem filosofic - scormonitor până la sângerarea ideilor, e ușor de întrevăzut omul ca victimă a propriei însingurări dar deferecat de legătura indestructibilă cu cel mai îndepărtat cotlon al infinitului în care tainele cerului nu pot dormi. Iezuitul care-mi păruse adus forțat în peisaj, își are locul lui acolo, prin integrul ce-l caracterizează ca dogmă, venind dinspre iambul imberb, și el formă concretă dar variabilă ca posibilitate. Sunt curios ce veți face la Q, X, Y și W. cu stimă, F Abel | |
| = florian | petrea stefan [22.Jan.10 13:38] |
| florian, ai dreptate, acum, ca am recitit, a inflorit si in creierasul meu un sens, dar fara a reusi intensitatea descifrarii pe care o realizezi tu. desi functionez in poezie, sau cel putin in periferiile ei, de vreo 8 anisori, mi se intampla des sa nu rezonez si cu filosofia. Iar dumitale, maestre, imi cer scuze ca am reactionat la o singura lectura a textului. florian, daca esti ``pe faza`` mai trage-ma de urechi si cu alta ocazie ca astfel se invata alfabetul. Sa auzim de bine, prieteni! | |
| = Răspuns | Adrian Munteanu [25.Jan.10 12:29] |
| Mă iertați pentru răspunsul tardiv, datorat dispariției mele de câteva zile dintr-un spațiu în care s-a aflat și calculatorul. Îi mulțumesc lui Florian pentru căutările de dincolo de sensuri și rosturi imediate. Aceasta demonstrează că are și veleități teoretice, exegetice. În cazul acestor variante experimentale, în care căutările și impunerile formale se adaugă peste cele deja cunoscute, finalitățile sunt altele decât cele imediate și firești, cunoscute în cazul textelor "normale". Accentul se deplasează acum de pe un sens logic pe unul adiacent asumat. Aici intevin asocieri inevitabil inedite, care pot da o senzație de noutate, lingvistică, vizuală și chiar auditivă. Măcar pentru atât și cred că a meritat să încerc. Despre parcurgerea întregului alfabet nu știu ce să spun. S-ar putea să vină memente cu dificultăți pe care nu le voi putea depăși și atunci nu-mi rămâne decât să mă declar învins și să merg mai departe. Limba română are, totuși, limiteele ei. Ca oricare alta. Cu drag | |