| = Poem al memoriei personale | Stefan Doru Dancus [02.Jan.10 16:10] |
| Iernile copilariei nu ni le mai da nimeni inapoi. Poemul acesta mai mult ma intristeaza decat sa-mi aduca liniste sau cel putin o minima pace intelectuala dar poate ca autoarea asta a si urmarit - o privire lucida in plina aiurare felicitarda. Si se scrie "Trosnea" nu cum ai scris tu. O fi licenta poetica? Cu sentimente blonde, Dancus! | |
| = Dorule | Adriana Lisandru [02.Jan.10 16:13] |
| nici eu nu m-am simtit prea bine scriindu-l...acum, ca te-am intors pe dos si pe tine, parca incep sa-mi revin. :D nici vorba de licenta, era un typo. multumesc de atentionare. | |
| = e primit | Silvia Goteanschii [02.Jan.10 20:21] |
| uneori te invidiez Adriana pentru modul în care jonglezi cuvintele, mi se pare mie că îți vin curgând, așa, ca o apă cuminte dar multă, nerăbdătoare, poezia ta are un farmec aparte, iar aceasta e chiar de stea am să citez: orașul gemea sub bandajul luminilor/ moși crăciuni dolofani surâdeau / aș fi cumpărat o ninsoare cu toți banii rămași s-o așez peste umerii morților | |
| = re. Silvia | Adriana Lisandru [03.Jan.10 15:01] |
| e de stele verzi, mai degraba...:) e doar o incercare de a-mi exorciza dezolarea. multumesc pentru cuvintele generoase. | |
| = re | Silvia Goteanschii [03.Jan.10 15:42] |
| stai pe loc adriana, ai tu si citeva de stele verzi, dar cine nu le are, insa, sunt sinceră cand îți spun că-s puține weekend plăcut | |
| = adriana lisandru-omatul cetatii | Nache Mamier Angela [03.Jan.10 19:36] |
| un poem fin ,inspirat,amestec de stiluri mestesugit se simte sub nameti spuza cuvintelor înflacarate de suflul poeziei ,de vraja naturii si a cetatii în general ah,brasovul... | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [03.Jan.10 23:53] |
| *** n.b.aș fi cumpărat o ninsoare cu toți banii rămași ...s-o aprind lumânare-n fereastră | |
| = "dar unde sunt zăpezile de altădată...?" | Raul Ionut Coldea [05.Jan.10 01:02] |
| Într-adevăr, primul meu gând s-a dus la Villon. Am citit aici un poem frumos, dar foarte apăsător. Mie mi-a făcut loc într-un spațiu al strigătului lăuntric, cumva. Mi-a plăcut, ce mai. Remarc, o plecăciune pentru primele două versuri și pentru a doua strofă. Numai bine, Raul C. | |
| = multumesc pentru | Adriana Lisandru [05.Jan.10 14:59] |
| intre timp, au ajuns si zapezile. ca o poveste care ti se spune cand ai incetat sa mai crezi in povesti. va multumesc pentru semnul de lectura. | |