| = matrioșka | Eugenia Reiter [26.Oct.09 01:16] |
| a șaptea și a opta sunt preferatele mele e cel mai bun text pe care l-am citit aici în ultima vreme felicitări! | |
| + da | ștefan ciobanu [26.Oct.09 03:58] |
| : un poem care te prinde. are un aer melancolic, atat cat se cere pentru un poem. ideea structurarii lui in forma de matrioska este bine venita. fiecare poem reveleaza un alt adevar. m-am oprit mai mult la poemul opt, nu ca mi=ar placea mai mult, toate au ceva special, ci pentru ca am rezonat cu el la modul personal. placut poem | |
| + un poem | Vasile Munteanu [26.Oct.09 06:32] |
| impresionant acest amalgam de conținuturi expresive, care, în ciuda lapidarelor și frecventelor intervenții cu valențe de povestitor excesiv și a notelor explicative inserate în text (pe scurt, a deselor accidente ale epicului), nu își pierd coerența; pe parcurs, pot fi identificate teme izolate, tendința fiind una de "fragmentare", dar întregul ciclu este unul susținut, mai ales prin polifonie, fiecare strofă (și chiar fiecare vers) înlăturând (așa cum autorul și-a propus) strofa și versul următor. un poem de forță și un poet pe măsură. cu plăcerea lecturii, Vasile Munteanu | |
| = & | Dan Cârlea [26.Oct.09 07:02] |
| Da, un autor foarte bun. | |
| = Citit ca un tot | Valeriu Dinca [26.Oct.09 07:09] |
| Am citit ca pe un tot și bine am făcut căci altfel aș fi zis că au luat și măiastra, mă așteptam să găsesc măcar în ultima tezaurul-asta ca mesaj. Vroiam să mai spun ca și construcție, albul cu rima este grațios și nu întâmplător și de cele mai multe ori se depășește emoția primară, iar povara poemului este răsplătită de imagini grave. Cred că ai reușit să faci din banal sublim. Te felicit! | |
| = e ceva aici | Dana Banu [26.Oct.09 07:31] |
| și nu e puțin construcție impecabilă, știința scrisului artă de zile bune și mari lirism amplu și dezlănțuit, multă forță am citit cu atenție voi reciti de multe ori merită | |
| = un poem bun | Cristina Rusu [26.Oct.09 08:20] |
| într-adevăr un poem în care găsești cele mai bune îmbinări de imagini. versurile nu obosesc, mă refer la lungimea poemului, fiecare poem în sine spune altceva și pe total atmosfera rămîne aceeași. mie personal mi-au plăcut în ordine poemul 7 și 1. și titlurile poemelor sunt alese bine. îmi dau seama că ai muncit aici ca să valorifici ideea și să o încadrezi în așa fel încît să învălui cititorul. pare o poveste dar nu este o poveste. te felicit sincer pentru acest poem. bia | |
| = . | Nicolae Popovici [26.Oct.09 11:13] |
| este mai mult decât poezie aici. sunt impresionat de ușurința mânuirii cuvintelor. cam asta ar fi talentul. felicitări autorului. | |
| = vă mulțumesc ! | Blesneag Ștefan Ionuț [26.Oct.09 15:42] |
| Vă mulțumesc mult pentru aceste aprecieri ... și prin aceste mulțumiri spun prea puțin, căci mi-ați dat încrederea necesară pentru a crea mai departe. E o idee care mă obsedează: aceea de a contopi în poezia narativă mai multe stiluri literare (clasicism, romantism, simbolism și modernism), tehnică pe care am încercat să o folosesc (cu mai puțin succes) și în "poem spaniol", "poem arab" și "poem african". La "poemul rus" lucrez de mult timp, dar niciodată nu mi-am imaginat că va fi atât de bine primit. Sincer să fiu, "poemul arab" îmi place mai mult și, când am văzut că nu stârnește interesul pe agonia.ro, mi-am zis că cel "rus" nu are nicio șansă. Totuși am încercat și ce a ieșit este ceea ce se vede. Vă mulțumesc încă o dată! Cuvintele voastre sunt niște încurajări imense. | |
| = semn | Vali Slavu [26.Oct.09 16:52] |
| Am găsit poemul de dimineață, am reușit doar să „gust” puțin, mă grăbeam să plec la școală. Acum am reușit să îl citesc și să îl recitesc. Deosebită și ideea și realizarea. Felicitări! | |
| = "de la Paradis la Ghetsimani" - o păpușă de lemn | Ioan Jorz [26.Oct.09 22:58] |
| [...] "cu privirea aia caspică,/cu privirea aia arctică" [...] am înțeles sensul, Marea Caspică = rece - de unde rezultă privire rece! "privirea aia arctică" ni se pare redundant! În rest, păpușile de tip "matrioșka" ni se par capabile a înghite/ascunde orice, inclusiv un loc comun, spațiu în care acest text (prin vocea autorului) ca un brotac - izolat într-o baltă - poate orăcăi orice! [...] "păpușă rusească/ veșnic gravidă cu tine"[...] - element de inovație poetică, ce ne îmbogățește lexicul, obligându-l să accepte, pe lângă zoo-filie, geronto-filie, necro-filie etc. și termenul de păpușo-filie (matrioșko-filie, în accepția autorului) ca o expresie a împreunării cu ludicul, cu jocul și copilăria. De aici, încolo, textul devine unul imposibil de citit. Așa că mă rezum la cele citite. Bravos! Și dă-i înainte! Combați bine, monșer! Sănătate! Ioan J | |
| + aproape diamant | Alina Manole [27.Oct.09 11:04] |
| Am citit textul, este impresionant de sigur, ai momente de genialitate, ca aici: ”și pesemne că nu era născută din moment ce ciocănea în cer ca-ntr-o coajă de ou” (un scriitor ajuns la vârsta maturității ar trebui să fie invidios pe aceste versuri) dar și de nesigur, ca aici: ”mă lupt cu umbra-n tindă mai iau o dușcă și dau cap în cap cu mine în oglindă și iau o dușcă” Și așa e aproape în fiecare strofă. Desigur că ar fi de apreciat un lucru pe text, de tăiat din cele ne-necesare, de șlefuit până la diamantul pur. Te rog să îți completezi biografia. Sunt sigură că este la fel de impresionantă ca și poemul de mai sus. Felicitări! | |
| = Papusa ca si "timpul lenes, care iti cicatrizeaza memoria" | Loredana Elena Englisch [27.Oct.09 16:23] |
| "Linistea ar trebui sa fie pentru urechi ceea ce noapte este pentru ochi" - Pascal Quignard...Cred ca avantajul unui poem lung este acela al unei linisti care se strecoara printre randuri neatinsa de niciun spectru tangibil privirii umane. Ai asemenea imagini poetice pline de linistea unei meditatii adanci ce razbate prin ele dar ai si foarte multe, sa imi fie iertat, registre nepotrivite cu intregul, de pilda papusa 2 sau 1 vorbesc intr-un alt registru stilistic, celelalte par a se intrepatrunde sau a se cauta reciproc.Pot sa iti spun care mi-a placut si consider metafore intr-adevar reusite desi poarta ceva in sangele lor din Blaga sau Nichita : "lungite in glezna/mulgand intre gene neagra bezna" - este o imagine reusita din a treia papusa, "Rusalcele". Mi-au mai placut apoi versurile : "nimeni nu se-ncumeta sa raspunda/unei naturi ce se izbea dincolo de usa" sau descrierea asta : "cu ciob in par/de raze lung" dar nu e totusi foarte nou ce faci tu, este un fel de sinestezie ce pedaleaza mai mult pe vizual decat pe kinetic, eu asa i-as spune si, din cate stiu eu, Bacovia in poeziile din "Stante burgheze"...In general imaginile temporal-negative iti ies foarte bine : "lungi stele cazatoare/in trecere pe cer,/ne ard in gene/pana la ochi/si-n intuneric putem spune/ca ne respiram cu buzele direct in trup" din papusa a cincea iar din a sasea mi-a placut aluzia Rasputin-ica si metafora timpului a la Bergson : "mereu vom vorbi (...)/despre timpul ei lenes care iti cicatrizeaza memoria" sau mereu vom putea vorbi despre a saptea papusa care, din punctul meu de vedere, este punctul slab al poemului fiindca aici pari a-ti fi pierdut echilibrul compozitiei prin versuri precum : "ma sensibilizeaza spicele/cand se sistematizeaza (????!!!-total inadevat!) in capite" dar poate reechilibrat ideatic si metaforic de "tu traiesti in trecut ca intr-un/ balansoar prea moale, leganat inainte inapoi/decantat intre/doua realitati temporale" - cam asta e esenta poemului tau, aici ar fi definitia lui si a ta, iar a opta papusa poate sta bine mersi rupta de celelalte fiindca ea apartine unei alte identitati. Prologul nu e la fel de bun ca epilogul.La mai bine si la mai multe ! | |
| = iete și eu mai domovoi decât domovoiul | Adrian Diniș [28.Oct.09 11:17] |
| Nu e rău, dar pe alocuri e un limbaj de lemn de te doare capul și se simte o beție de cuvinte, în sensul că le lași acolo aruncate. Un exemplu ar fi în prima păpușă înșiruirea de epitete inutile și bombastice ,,priverea aia caspică, privirea aia artică" pentru ca apoi să vină redundantul ,,siberia ochilor tăi" care sună mai bine ce-i drept. Cum au subliniat însă antecomentatorii mei sunt și lucruri bube, multe idei care ar trebui scuturate de balast. Mai îmi pun întrebarea dacă ai vrut ca poemul să aibă aerul ăsta vetust, care după mine merge cam tras de păr și numa´ pt. că e un poem rus. | |
| = erată | Adrian Diniș [28.Oct.09 11:18] |
| desigur multe lucruri bune, nu bube, deși sunt și din alea destule | |
| = precizări | Blesneag Ștefan Ionuț [28.Oct.09 15:36] |
| Poemul are un ton voit arhaic pentru că mi-am dorit să invoc atmosfera unei povești. “Privirea” matrioșkăi are și ea o semnificație precisă: Marea Caspică e lac, deci zonă închisă, continentală, vrând să sugereze privirea spre interior, în timp ce Oc. Arctic e spațiu larg, privirea spre exterior. Prin asta am vrut să sugerez omnisciența păpușii, care, în caz că nu se observă este simbolul transcendentului, nu numaidecât al istoriei repetabile. Și în plus, am vrut ca poemul să plutească undeva între ironie, melancolie, exuberanță, fericire, tristețe, am vrut ca matrioșka să-și fie sieși suficientă să nu rămână unidimensională. La fel ca viața. De asta registrul suferă atâtea schimbări de-a lungul “deschiderii păpușilor”: viața este eterogenă, schimbătoare, bergsoniană (cum a observat Loredana) și, mai ales, surprinzătoare. În ceea ce privește “spicele care se sistematizează în căpițe”, este o expresie pe care am ales-o voluntar pentru că exprimă ceea ce am vrut să exprime. Dacă cumva destabilizează compoziția înseamnă că și-a atins scopul. Epoca pe care o evocă a destabilizat în aceeași măsură “echilibrul compozițional” al istoriei Rusiei. Poemul 8 are un rol fundamental. Este întoarcerea la păpușă, prin moarte, la fel cum poemul 1, aflat în antiteză este emergența omului din păpușă , prin simbolul păsării și al nașterii. În rest ... îmi cer scuze pentru imaginile mai nereușite sau pentru “limbajul de lemn”, așa cum bine precizează Adrian. Cred că “beția de cuvinte” și “te doare capul” se datorează mai ales poemelor cu domovoiul și cu Rasputin, unde chiar și eul resimte aceste simptome, id est e beat și-l doare capul. Îți mulțumesc, Adrian, asta înseamnă că ai rezonat cu trăirile acestor poeme! Acum serios, recunosc că unele părți din poem nu sunt foarte reușite, dar am să încerc să-mi îmbunătățesc scrisul. Încă sunt în stadiul formării unui stil propriu. Oricum, mulțumesc celor care au citit păpușa. Poate chiar acum coace o păpușă și mai gogonată în pântecele ei. | |
| = un poem ca o carte de poezie | Anca Anghel Novac [29.Oct.09 02:57] |
| Un poem ca o carte. Deosebit. Felicitari ! | |
| = Imprastierea pe orizontala | Gabi Schuster-Cărărușă [29.Oct.09 14:58] |
| "și ceasloavele căzuseră, între coperți strivind pe Dumnezeu.” Foarte frumoase versuri care ar fi meritat un poem intreg. In ele stau captive idei enorm de generoase despre credinta si religiozitate. Eu sunt adepta unei dezbateri in adancime decat a imprastierii pe orizontala. "de afară fabrica e mai frumoasă, mai ales seara, se vede cu umbra izbită în iarbă, se vede redusă la cub și neagră în cer. Imagine plastica foarte reusita ce reuseste sa zugraveasca, in ciuda afirmarii de frumusete, un obiect neplacut si nedorit. | |
| = septentrion... | Petruț Pârvescu [29.Oct.09 15:38] |
| *** felicitari! un poem in poem, profund, aclimatizat, obiectual... | |
| = papusa ruseasca | dinu sînziana [03.Nov.09 13:04] |
| Am recitit de multe ori, și o voi mai face. Niște poeme-"enclava" foarte expresive! Felicitari! | |
| = ca o vizionare de mit | Cătălin Al DOAMNEI [04.Nov.09 10:05] |
| ...acest poem despre ,,Tatăl meu, Rusia''.Două sunt atitudinile nostre față de imensa cultura de la Răsărit:1. de ingenunchiere evlavioasă în fata marelui secol al lui Dostoievski;2.de ingenunchiere sub senilele comunismului. Si intr-un caz si-n celălat, sfârșim ca învinși.Ce bine ar fi ca totul să fi fost doar o păpușă,cum spunea un cunoscător: gonflabilă, în sens propriu,fără conotații interzise.Despre crimele comise în Rusia comunistă, istoria ne spune că sunt de 10 ori mai multe decât cele de la Auschwitz, deci peste 60 de milioane de morți...ce nu trebuie uitați niciodată. Despre poem numai de bine, deși, pe alocuri își pierde tensiunea și pare prea lung, chiar dacă este un context ludic, mesajul rămâne tragic . | |
| = matrioșka e rotundă | Blesneag Ștefan Ionuț [08.Nov.09 22:47] |
| Mulțumesc, Anca, Gabi, Petruț, Sînziana, Cătălin, pentru citire și pentru comentariile favorabile. Cătălin, am vrut ca păpușa să dea o viziune mai amplă asupra culturii ruse, nu să surprindă doar secolul lui Dostoievski și era comunistă. Dacă vi se pare că m-am restrâns la aceste aspecte îmi asum vina de a nu mă fi exprimat cum aș fi dorit. Spre exemplu, am inclus referințe la mitologia rusă (fascinația acestora față de păsările fabuloase ca pasărea de foc, Gamayun etc.), la superstiții populare (demoni domestici, rusalcii), la religia ortodoxă (spovedanii, credința în viața de apoi), la istorie, geografie, am încercat să inventez o paletă de eu-ri lirice din diferite spații socio-culturale, adică pe scurt am încercat să fac păpușa rotundă. Mai mult de atât, poemul nu își propune să "îngenuncheze" în fața culturii ruse cum pretindeți. Rusia este pur și simplu un pretext pe care l-am folosit pentru niște semnificații poetice mai ermetice. | |