| = de la mihai | mihai amaradia [23.Oct.09 23:37] |
| "e păcat să se facă risipă de singurătăți" frumos vers frumusel poem, ma cam izbeste acel anihilam care nu-i tocmai un cuvant reusit in cazul de fata, suna asa a razboi. | |
| = răspuns pentru mihai | Maria-Gabriela Dobrescu [24.Oct.09 00:18] |
| mihai, mă bucur că ți-a plăcut. în ceea ce privește cuvântul acela așa am vrut să sune a război. noi în război cu dorințele noastre, care vor să se elibereze, dar sunt ținute cu forța pentru că ne temem să ne lăsăm descoperiți. așadar, efectul a fost cel scontat. dacă ție ți se pare că nu-i tocmai un cuvânt reușit, îți mulțumesc pentru părere și mă gândesc la ce ai spus. din afară lucrurile se văd întotdeauna altfel. maria | |
| = * | silviu viorel păcală [24.Oct.09 09:53] |
| mă deranjează singurătatea din primele două versuri, repetarea ei. Dar gustul de toamnă târzie m-a reabilitat complet. Cred că ai cheia lacătului de aur, dar o ții ascunsă! Cu stimă! | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [24.Oct.09 10:25] |
| *** nu e rau. un gust frumos de toamna tarzie.... atentie la ce zice d/ul Viorel. | |
| = hei!!! | cezara răducu [24.Oct.09 10:32] |
| deschide inima!vreau să-ți aduc o poveste de toamnă!ai atâta lumină în jur încât cine nu cunoaște culorile s-ar putea răni!! data viitoare când ne vedem punem la cale o strategie ca să vedem cum putem sfida singurătățile! aaa.. cuvintele nu rămân niciodată necolorate atunci când iubim!! cu ochii spre o poveste rara | |
| = da, cheia e la mine | Maria-Gabriela Dobrescu [24.Oct.09 11:33] |
| Silviu, domnule Petruț, știu că repetiția e deranjantă, și vă rog să mă credeți că mereu îi spun singurătății să nu se mai repete, dar ea nu mă ascultă. Mă bucur mult că ați poposit pe aici, printre cuvintele mele. maria | |
| = "colorez o lume pentru tine" | Maria-Gabriela Dobrescu [24.Oct.09 16:53] |
| rara, inima mea e deschisă poveștilor tale oricând. la strategii nu am excelat nicicând, așa că, e binevenită o mână de ajutor. mă bucur că tu vezi întotdeauna culorile din jurul meu. cu drag de povești, maria | |
| = Din nou despre cuvinte | Călin Sămărghițan [25.Oct.09 08:57] |
| După proza și poezia scrisă până acum de Maria, tendința din ultimele ei două poezii mi se pare a aluneca de data aceasta dinspre contemplare înspre concluzivitate. E o ușoară altă perspectivă de a privi lucrurile, alt unghi, altă ordine de idei. Nu știu dacă și ea le sesizează. Poate era bine să nu fie spuse și lăsate să lucreze de la sine. Nu știu. Se pare că pauza în scris i-a prins bine. Întotdeauna se întâmplă ceea ce trebuie să se întâmple. Rămâne de văzut dacă se va defini și dezvolta pe parcurs sau direcția în care va merge. Se simte o influență a poeziei diaristice de azi, dar care e bine temperată cred că de stilul confesiv câștigat de autoare până acum. | |
| = în spatele cuvintelor | Maria-Gabriela Dobrescu [25.Oct.09 18:56] |
| Călin, mulțumesc pentru obiectivitate. Eu nu pot spune decât că scriu cum simt. Cititorii sunt cei care dau verdicte. Deși există riscul, o știm cu toții, ca puțini să răzbată dincolo de cuvinte. maria | |
| = Cred că | Călin Sămărghițan [25.Oct.09 19:07] |
| Cred că m-am exprimat confuz mai sus, deci reformulez: în loc de "poate era bine să nu fie spuse" a se citi "poate era bine ca eu să nu fi dezvăluit aceste constatări". Altfel autoarea a lucrat foarte bine textul, ceea ce denotă o altă perspectivă de abordare a scriiturii din partea ei, o perspectivă despre care consider că e benefică și care era oarecum de așteptat. | |