| = se înalță pe nerostite | cezara răducu [30.Sep.09 17:41] |
| un zmeu. semn că îngerul aleargă pe țărm.în urmă, culegătoarea de scoici. care uită poemele în gleznă. rara | |
| = "s-a împlinit sorocul și din adânci tăceri..." | Elia David [01.Oct.09 05:56] |
| Un text duios, prin acel nume,"Sarra", prin acel vers:"scumpe-mi sunt neîntâmplările noastre"... Apoi imaginea atat de frumoasa a spinului inflorit sustinuta de intrega zidire poetica... Fiecare piatra de pana aici, unde nerostirea devine marturisire, a fost udata cu cantec... Si asta se simte... poate de aceea gasesc in acest poem implinirea cuvantului nerostit... | |
| = sarra din vara tarzie | Ioan-Mircea Popovici [01.Oct.09 07:17] |
| o lacrima pe glezna cuvantului un loc uitat in urma gandului o culoare pentru amanari si uitari un tarm inalt cu carari coboratoare la marea intrebare de unde si de ce oare tai intrebarea de ce si ramane de unde si-n tehnicile lui micul print sarim intrebarile si ne raman mirarile | |
| = se.... | ciutura carmen luminita [01.Oct.09 20:22] |
| scurge.. se... prelinge ieri in azi adunarea si scaderea orelor neavute vezi ce ramane peste mine peste tine mutenia frunzei albastrul tarmului tau valul nevazut eu....... sentimente care scapa de oboseala nedemna de aceasta toamna, aceeasi,L | |