| + vei sta alături de cușca câinelui | Zabet Mihai [15.Aug.05 17:29] |
| Poemele de atarnat in cuier au devenit deja celebre la Casa Eliad. Sunt imprimate pe anumite feluri de hartie pentru a atesta autenticitatea si autoritatea lor. Este o supravietuire a unui obicei stravechi de a inscrie pe hartie importante cuvinte sau semne cabalistice pentru a le da o eficacitate magica independent de ceea ce reprezinta. Pentru aceasta initiativa geniala las un semn. Super poezia Lupisor ! Sa nu uiti sa o atarni in cuier joi. cu mult drag, mihai | |
| = Mihai | pusca ioan gabriel [15.Aug.05 17:38] |
| Mihai aceasta este poezia care ar fi trebuit sa stea joia trecuta in cuier, dar am avut anumite retineri. Oricum joia viitoare -chiar daca eu nu voi fi prezent in sala- in cuier vor fi doua poeme!:) Multumesc mult pentru aprecieri si pentru semn..:) Sper sa pot gasi si la Festivalul de la Agigea un 'cuier' in care atarna ceva poeme..:) la buna vedere | |
| = perlă de durere mută | Erika (Eugenia) Keller [15.Aug.05 18:02] |
| "Stai singur, .............. Aștepți ca cineva să își dea seama că prezența ta este categorică! Aștepți pe cineva ................................. vei sta alături de cușca câinelui rezemat de privirea ta care nu poate trece peste pragul pleoapelor de sticlă. stai singur.... " Frumoasă poezie ca o perlă de durere mută ca și cum timpul își contenește mersul, o liniște aparte intr-o pace deplină a firii, a acceptării... Ne ascundem "dupa clipa care a trecut" în dorința să părem mai altfel mai buni , păcălindu-ne că prezența noastră este categorică...chiar stănd" alături de cușca câinelui"...de fapt găsim frumosul mai mult prin singurătate. Eu așa simt poezia ta,nu știu nimic despre tipul" poemele de atarnat in cuier ". | |
| = "stai singur rezemat de o pala de vant" | Nuta Craciun [15.Aug.05 18:48] |
| am citit tarziu aceste poeme bune de atarnat in cuierul fiecarui suflet , suflet fidel melancoliei te ascunzi in visele unei mari iubiri si chiar daca esti singur, pleoapele de sticla pot cerne lumina unui adevar care va veni... singuratatea e doar o nevoie de concordanta a sinelui tau cu lumea, iar acest "cineva" este speranta aceea muta ce alearga cu talpile goale sa lege jumatati de vise... mi-au placut toate aceste poeme minunat alcatuite, ca niste curcubee aruncate peste un timp cocosat de asteptare... Anana | |
| = ce este greu??? | pusca ioan gabriel [15.Aug.05 19:28] |
| Erika ma bucur ca vezi latura nascuta de durerea ascunsa in poem. Ma bucura de asemenea ca ecourile sunt diferite in sufletele cititorilor. Acest lucru spune mult! Multumesc de trecere..:) Intrebarea loa care poemul incearca sa dea un raspuns se afla la inceput: "ce este greu?"....:) | |
| = Pleoapa ta de sticla, ochiul meu critic de gheata | Dinis Adrian [02.Oct.05 19:06] |
| Recunosc ca mi-am atarnat si eu niste priviri in cuierul tau de poeme, nu doar odata, dar haina asta de acum e ca un palton vechi si ros de molii. Consider ca nu trebuie sa dam lauda gratuita si voi face o scurta critica pe text: mi-a sarit ca o urechelnita-n ureche cacafonia ,, cușca câinelui" ( te rog, fa ceva). Am remarcat singuratatea plus ca nu poti trece peste pragul ochilor de sticla si atat. De asemenea, insiruirea de imagini din inceput lasa de dorit. E parca: fluturasi, curcubee, etc. Clipa care tocmai a trecut( cliseu- rescris intr-o alta forma n-ar fi). Nici macar nu e transpus in forma proprie. Banalul cotidian. Strofa a doua este seaca poetic. Ochiul meu n-a observat deosebit decat pleapele de sticla, si pastram si ochiul al treilea matematic in minte. Am incercat sa simt poezia si mi-am dat seama ca este doar o lamentare jalnica a singuratatii: Astepti ca cineva, pe cineva... dar fara sugestie sau argumente de real sau de visare pentru cititor ca sa poata simti. Poezia n-are suficient patos si e naiva-n scris. Sugerez cizelare si, bineinteles, inspiratie pornind de la ideea pleoapelor de sticla, care acopera ochiul. | |
| = ce este bun??? | pusca ioan gabriel [15.Aug.05 19:34] |
| Anana, ma bucur ca ai avut rabdare sa treci printre randurile mele si mai ales printre 'poemele atarnate in cuier'..:) Speranta este intr-adevar ultimul bastion in care ne putem increde ... probabil despre speranta voi scrie ca raspuns la intrebarea "ce este bun?"..:) Multumesc de apreciere..:) | |
| = Fenix sau Phoenix??? | pusca ioan gabriel [15.Aug.05 21:41] |
| Domnule Dinis ma bucur sa observ ca poemul meu genereaza si reactii ca cea avuta de dvs.. Uneori mai avem nevoie si de 'paltoane vechi si roase de molii'..asa este viata asta ..:) Desigur nu am sa va atrag atentia asupra faptului ca nicaieri in textul meu -banal de altfel- nu apare nici un 'ochi de sticla' ci doar 'pleoape de sticla' dar am sa va sugerez -daca timpul dvs. va permite- sa mai lecturati inca o data textul macar pentru a vedea ca in prima strofa este vorba de o continuitate : '[...]vant/[...]ploaie/[...]curcubeu[...]'. Bineinteles ca -am remarcat acest lucru- un erudit ca dvs. in arta poetica a reusit sa descopere relativ usor tema poemului . Daca lectura dvs. nu ar fi fost facuta in galop ati fi facut desigur si legatura intre intrebarea de la inceputul textului si 'lamentarea ' despre care vorbiti.:) Oricum va multumesc sfios si spasit ptr lectia de 'gheata' pe care cu atata bunavointa mi-ati prezentat-o.Va urez lectura usoara in continuare. Apropos, Dinis sa stii ca 'fratemeu' de obicei se scrie cu cratima.. | |
| = si totusi | Anni- Lorei Mainka [15.Aug.05 22:42] |
| ma regasesc spre surprinderea mea in versurile acestea si ale lui Madim...va multumesc...pacat ca nu pot veni nicicind...dar un cuier tot imi voi pune pe hol!!! | |
| = Almalo | pusca ioan gabriel [15.Aug.05 23:00] |
| Almalo sunt sigur ca daca am sa-i propun Emirului, intr-o zi vom ajunge cu siguranta si la Koeln...asa ca pregateste un cuier sanatos din lemn de fag, ca multe poeme vom avea de atarnat in el..:) Poate intr-o zi frumoasa de vara ai sa ajungi si tu la Eliad si cu siguranta nu ai sa regreti alegerea facuta.. Noi te asteptam, dar pana atunci ne bucuram sa te avem printre noi chiar si numai virtual..:) | |
| = Fenix ca pasarea maiastra si nu ca motanul Felix | Dinis Adrian [02.Oct.05 19:06] |
| Cu siguranta in limba romana Fenix si nu Phoenix. Tot n-ati modificat ,, cușca câinelui" cred ca e totusi o cacafonie urata. Lasati sarcasmul nu sunt un erudit, ba chiar un mic invatacel. Totusi sunt un ochi apt pentru critica. De asemenea, stiu exact cum se scrie frate-meu doar ca scriu repede, dar nu sunt cel mai bun dactilograf. De obicei ma corecteaza un editor. Si sa revenim la oile noastre. Aici negre. fénix s. m. 1. pasăre legendară ca un vultur cu penele de aur și de purpură, despre care se credea că renaște din propria ei cenușă, simbol al reînnoirii veșnice. 2. (fig.) om superior, unic în genul său, de mare valoare. 3. palmier cultivat în țările temperate ca plantă de apartament. ( | |
| = dinis | pusca ioan gabriel [16.Aug.05 01:05] |
| Din nou ma vad nevoit sa va admir vastele cunostinte pe care le-ati acumulat -banuiesc- in mii de ore de lectura. Oile sunt ale dvs. domnule Dinis, eu nu am nici o treaba cu oieritul, cu atat mai putin in compania dvs.. Textul si-l corecteaza fiecare nu asteapata un editor ca sa faca acest lucru...ei au alta menire aici...si daca nu ati stiut stimate domn, Dinis, modul in care va prezentati textul pe site (ma refer fara greseli de ortografie, cu sedile, acolo unde trebuie) arata respectul creatorului fata de cititorul sau. Ma bucur ca aveti bunavointa de a-mi cere sa modific un text unde va " sare ca o urechelnita-n ureche cacafonia ,, cușca câinelui" ( te rog, fa ceva). " Dar ma bucur si mai tare sa nu modific pentru ca daca poetul a spus: "vei sta alături de cușca câinelui ca un lătrat la lună," inseamna ca s-a gandit el la ceva...:) Din nefericire pentru dvs.,domnule Dinis eu am depasit de foarte multa vreme perioada dicteului automat, perioada in care unii dintre 'invataceii' de care pomeneati in ultimul comentariu -daca pot sa il numesc asa- abia fac primii pasi. o seara frumoasa in continuare... Maestre... | |
| = rezemat de o pală de vânt | Mușat Dana [16.Aug.05 11:41] |
| "Stai singur, rezemat de o pală de vânt sau atârnat într-un fir de ploaie, sprijinit de un curcubeu proaspăt ori ascuns după clipa care tocmai a trecut."-in primul rand remarc originalitatea ideilor, si apoi valoarea lor artistica. foarte bine spus, foarte bine scris. "umbră a mărului copt"-undeva, fragmentul asta se rupe din mine. O sa il fur si pe acesta si o sa il ascund in cutiuta mea. un poem foarte frumos, foarte bine realizat. drag, Dana | |
| = Trecut, plăcut | Daniela Pall [16.Aug.05 12:12] |
| ''Și iarăși aștepți, aștepți ceea ce pare menit viața să ți-o preamărească la nesfârșit...'' Rainer Maria Rilke - Erinnerung (Amintire) Tema este eternă și expresia pe care a găsit-o aici este din nou tulburătoare, menită a răscoli emoții adînci.Plăcut. | |
| = Danutza | pusca ioan gabriel [16.Aug.05 13:23] |
| Danutza ma bucur sa aud ca mai sunt pe lume 'furi' ca tine..:) Fura cat poti si ascunde in cutiute de margean sau din spuma de mare, in cutiute de roua si in boccelutele poienilor din sufletul verde ca o padure primavaratica..:) | |
| = Aquablue | pusca ioan gabriel [16.Aug.05 13:33] |
| Aquablue multumesc de 'Amintire'..:) Tema, orice tema in fapt,este generatoare de noi si noi inlantuiri de sensuri. Numai de noi depinde sa cautam expresia fericita care sa dea alt impuls jocului de cuvinte.. Poezia ca si viata este un 'joc'...un joc in care de multe ori se ascund frumuseti de nebanuit dar si capcane ...:) Poezia este un fel de fulminatie fara plasa ori coarda asiguratorie! :)Noi vedem jumatatea plina a paharului, nu-i asa??:) Poezia sa fie cu tine! | |
| = disputa in mi minor | Andu Moldovean [16.Aug.05 23:26] |
| ... scriam eu comentariul, si ce sa vezi? cade curentul, probabil ca vine furtuna... deci incerc sa reiau. Un poem "stas" daca imi este ingaduit sa spun asa... miscarea alegorica vine la timp, tusa de umbra de asemenea la locul ei, pana si "cusca cainelui" spune ce trebuie in ciuda aparentei cacofonii. Eu cred ca Adrian a fost enervat pe lentoareapoemului dar nu a stiut sa spuna exact ce trebuie iar autorul i-a sarit in cap cu lovituri mascate dar precise. Iar aceasta lentoare vine in acest poem din prea multa negatie, nu vreau sa dezvolt mai mult, e tarziu (si mai vine si furtuna :-) dar probabil ca autorul stie ce vreau sa spun. Bobadil. | |
| = hm... | Costin Tănăsescu [16.Aug.05 23:39] |
| sa-mi las si eu parerea aici: prima strofa este o penurie de locatii... prea multe optiuni, prea multe posibilitati pentru unul care pana la urma ajunge in cusca, ori pe langa cusca cainelui. si mai observ ceva in neregula, ia sa vedem noi: cum incepe a doua strofa: "Aștepți ca cineva să își dea seama că prezența ta este categorică!", cum incepe a treia strofa:"Aștepți pe cineva care să îți dea drumul în curte.Dincolo de poartă vei sta alături de cușca câinelui", se bat cap in cap desi nu e nevoie, chiar nu e nevoie... ar trebui sa fie doua inceputuri congruente dar ele sunt in antiteza cumva... in rest e poezie n-am ce spune. cu prietenie, Costin T. | |
| = erata | Costin Tănăsescu [16.Aug.05 23:42] |
| hai sa zicem puzderie in loc de penurie | |
| = "Prezența ta este categorică " | Nicolae Diaconescu [17.Aug.05 12:52] |
| " Prezența ta este categorică "! Așa l-am perceput acum două săptămâni la Eliad , ca pe un campion al echipei de zgomote ! Doar peste o săptămână , la aceiași casă , Pușcă Ioan Gabriel se retrăsese într-un univers doar al său , era cu noi toți , dar totuși singur ! "Aștepta pe cineva care să îi dea drumul...dincolo, să stea alături de cușca unui câine ca un lătrat de lună ,...și nu putea trece peste pragul pleoapelor de sticlă ". Și a rămas în continuare singur " rezemat de privirea ei " . A început să țipe , dar strigătul său nu-l mai auzea nimeni , reverbera doar în el ...și în mine după ce l-am citit. | |
| = si "statul singur" isi are sensul | Anni- Lorei Mainka [14.Aug.06 16:14] |
| recitind poeziile citite acum un an, ma bucur, ca impresia este si ramine , oare de ce?, aceeasi....putinul stiut si putinul vazut, imi pare o mare lume lirica, virtuala e adevarat, dar poate lumea asta tot mai are scapare, oare? | |