| = hm | florin bratu [12.May.05 00:00] |
| si dor napraznic mi se facu de vama veche. inteleg ca astazi vezi asculta tipatul serii. placut anana, simplu si complex ingemnate, mai exact mana in mana :) | |
| = tarmuri, tipete, love | Bianca Iulia Goean [12.May.05 00:09] |
| Anana, atat de simpla imaginea tarmului sustinut, a marii undeva pe deasupra, a celor doua chipuri ochi in ochi... cu un aer de care imi este dor, dor. Multam de tarmuri, de tipete. Drag, Bianca | |
| = iarăși memoria (in)voluntară... | Ruxandra Moholea [12.May.05 00:22] |
| Uite cam ce îmi trezește textul tău: din sunet de scoică bătrână mi-am țesut aripa deasă moștenesc un fir de nisip din adâncuri îl port cu grijă sub pleoapă pentru când mi s-o face dor de țărm stau pentru-o clipă pe banca din lemn din mijlocul mării pe care nebunul a construit-o să-și tragă sufletul trist pescărușii și vântul E plăcut să guști marea... | |
| + țipătul serii | zabet mihai [12.May.05 00:39] |
| Poezia ta imi pare ca o incursiune intr-o disperare. O stare care nu poate fi descrisa in cuvinte - o incercare de a scapa, de a te refugia intr-un univers intim stiut numai de tine. In putine versuri ai reusit sa transmiti concentrat ce anume formeaza identitatea unei singure persoane de-a lungul timpului. Cel putin eu asa vad lucrurile pe aici... "apoi mână în mână tragem după noi țărmul" Frumos. Felicitari ! | |
| = florin, bianca | Nuta Craciun [12.May.05 00:53] |
| si dorul meu este la fel de naprasnic astazi, ca tipa inserarea, sau pasarile, sau marea... sau dorul din dor, multumesc ca mi-ati interceptat mesajul anana | |
| = ... iar marea e vina celui ce-o naste | Nuta Craciun [12.May.05 00:57] |
| ce mare frumoasa te naste, ma bucur ca am starnit-o, frumoase versuri ai lasat aici, multumesc anana | |
| = Mihai, | Nuta Craciun [12.May.05 01:17] |
| tu chiar imi intelegi "disperarea?" desi tipatul nu e al meu, paradoxal, dar el e starea mea de odihna... acum timpul meu nu este singur, iar tarmul nu mai este o "vina" care opreste marea din mine ma bucur ca mi-ai descifrat universul Anana | |
| = gustul de sare :) | Lory Cristea [12.May.05 07:00] |
| ,,flămândă arunc gustul de sare pe buzele tale apoi mână în mână tragem după noi țărmul `` ...hmmm, tu ma trimiti la mare, si la noi nici macar nu s-a topit zapada pe munte, dar e bine:), frumos Anana, felicitari! | |
| = esente | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Esente de tine, esente de vers, esente de culori intr-un tablou pe care il privim contemplativ. Un ritm al trairilor intense. Indeosebi remarc: "din vina țărmului marea trecea mereu prin păsări ucigând tipatul serii" Frumos in ansamblu si echilibrat. Felicitari, Anana, voi reveni cu incintare. Drag, Ela | |
| = ca un balsam | Miruna Dima [12.May.05 12:48] |
| Pe sufletul meu azi. Așa e această scurtă magie a ta. Nu vreau să spun mai mult, să nu spulber clipa... | |
| = tipatul - petala impuscata cu lumina | Nuta Craciun [12.May.05 13:31] |
| LOry - tu stii ca sarea e insasi sarutul intoarce-te in gand mana in mana cu marea zapada se va topi neputincioasa Ela - esentele pot parea echilibrate, dar eu ma clatin sub povara amintirilor de pe tarm Miruna - pe magi sa nu-i crezi, mai presus e cel ce simte magia va multumesc pentru frumusetea acestei zile | |
| = Cortina ce cade la sfarsitul piesei despre dragoste | razvan rachieriu [12.May.05 14:38] |
| Pasarile obosite de zborul continuu la suprafata vietii, prin aerul incarcat cu repulsia fata de prostie , sucomba in mare cu tipatul lor sfasaind timpanul existentei. "Gustul de sare" depusa de marea in retragere spre esenta izvorului, se sterge de mierea buzelor iubitului. Cu iubirea ascunsa in mainile impletite "tragem dupa noi tarmul" ca o plapuma de nisip sau ca o cortina ce cade la sfarsitul piesei despre dragoste. | |
| + ritmuri | marlena braester [12.May.05 20:11] |
| In cateva versuri ce se succed in ritm de valuri, ai creat o misterioasa tensiune. Cuvintele se inlantuiesc ca niste variatii sonore de vocale si consoane : "marea trecea mereu". Totul pare atat de simplu. | |
| = e bine si mai tarziu, decat deloc | Berciu Radu [02.Oct.05 19:06] |
| am ajuns mai tarziu si poate ca nu spun nimic in plus: oamenii merg mana in mana, pe drumul tarmului; leaga prin iubire marea de pamant. cred ca e mai bine zis, sunt punte intre pamant si cer. Cam trist faptul ca cei doi nu vor ajunge niciodata nici in cer si nici in larg. din vina lor marea ucide "tipatul serii", imi pare a fi sinonima cu un vers de-ale lui Blaga, "sugruma vraja nepătrunsului ascuns"; structura moderna; doua strofe doua imagini similare; aparenta simplitate. mi-a placut, scuze ca am intarziat :) drag, Radu | |
| = raspuns intarziat | Nuta Craciun [19.May.05 01:03] |
| Razvan interesanta cortina ca tarm, iti multumesc pentru comentariu, e placut cand cineva desprinde idei noi, cred ca asta este idealul marlena iti multumesc pentru steluta, si pentru ca ai interceptat ritmul valurilor din marea mea radu mi-ai interpretat ata de frumos versurile, eu iti multumesc, imi place cum spui tu, acum te citez: oamenii merg mana in mana pe drumul tarmului, leaga prin iubire, marea de pamant,,, eu as adauga: sunt atat de puternici impreuna, incat pot trage dupa ei tarmul... ma bucur de cuvintele tale si... niciodata nu e tarziu, Radu, niciodata | |