| + Un pumn de țărână frământând depărtări | Maria Prochipiuc [10.May.05 08:51] |
| Poeta acestor versuri are știința de a știi, de a înțelege și de a pătrunde în sensul lucrurilor în deplină conștiință de sine, cea care știe să facă din toate aspectele și evenimentele ce-o înconjoară prilej de bucurie sau de …. Regretul e cel pe care îl desprind de aici, dar nu un regret total, ci e clipa aceea de așteptare a miracolului din noi sau din celălalt. Universul acesta al tău de aici e unul strict mental, spiritual. E frica acelui necunoscut, care parcă stă undeva gata să se declanșeze. Cauți înțeles celor ce se întâmplă și negăsindu-l, obiectiv, îți constrângi inteligența și creez singură înțelesuri. Te pot numi o creatoare de semnificații. De remarcat: chipul tău tăcere pe marginea unei fântâni liniște în calea pelerinilor piatra lunii lanul de orz mototolește câmpul îmi ghemuiesc privirea cu fața la tine noaptea ochi de lut în pumn | |
| = Undeva... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Feminin și răcolitor, versul tău se oglindește într-un labirint interior de oglinzi, lirică reflectare ce îți conturează un portret nefrânt, "cu chipul tău tăcere". O joacă a destinului, cu tragismul inclus și asumat cu înțeleaptă aplecare spre sine, viața de-acum nu se dă la schimb: "monedă de schimb cu numele sfinților". Ca o iubindă feminină îndurerată așteptând "cu genunchii la gură de teamă", lași destinul versului spre un final tămăduitor, pământul aparent înnegurat e în tine rodnic, "frământând depărtări". Începutul și sfârșitul acestui poem, împreunate, creează un alt poem în sine: efigii săpate cu chipul tău tăcere pe marginea unei fântâni m-adună noaptea ochi de lut în pumn de țărână frământând depărtări Frumoasă te descopăr astăzi undeva în zori. Drag, Ela | |
| = nu știu | Alin Pop [10.May.05 12:27] |
| nu știu cum să pun în cuvinte cât de departe m-a dus poezia ta. primul vers, fântâna aceea, pune într-o lumină specială toată mediatația, o conectează la sursa misterului, de acolo vine forța detașării. pustiul aparent al vieții este transfigurat de această sursă de înțelepciune. fântâna de la început și freamătul de la sfârșitul poeziei sunt pentru mine expresia acelui mister. | |
| + parere | Liviu Nanu [10.May.05 12:53] |
| Mai putin penultimul vers care mi se pare din punct de vedere tehnic mai slab, poezia ta (mai degraba mic poem in proza) mi-a placut. Iar daca ar fi sa exemplific as opta tot pentru versurile pe care Maria le-a citat | |
| = hmm! intuitie de modernism deductiv pana la absurd.. | Dudi Taimanescu B. [10.May.05 20:39] |
| "chipul tău efigii săpate, tăcere pe marginea unei fântâni, monedă de schimb; cu numele sfinților străbat nu se știe a câta oară pustiul din mine: liniște în calea pelerinilor; piatra lunii așterne somn la întâmplare: cap sau pajură după cum ți-e norocul; lanul de orz mototolește câmpul cu stele strângându-l sub pernă. Glissando Corona Borealis?? Imi ghemuiesc privirea cu fața la tine și genunchii la gură de teamă că n-o să te mai văd niciodată venind; m-adună noaptea: ochi de lut în pumn de țărână frământând depărtări" | |
| = drag voua, de a fi impartit pentru o clipa starea si Calea Lactee cu mine | simionescu adriana-marilena [18.May.05 15:09] |
| “Noi ne invirtim in jurul soarelui Luna in jurul pamintului Nici nu murim de moarte, Murim de ameteala” Maria: privire inflorita spre cer la ceas de taina intr-o noapte de primavara, comentariul tau ma onoreaza definindu-ma ca de fiecare data cu mult mai bine decit as putea s-o fac eu, cu ochii in miezul fintinii vorbele tale pe mine ma apropie mie oglindindu-ma ascuns inteles. Daniela: trecerea ta pe aici mi-a improspatat apele, de bun augur dimineata cuvintelor tale dupa noaptea mea de nesomn, optimismul, perseverenta si fidelitatea ta fata de poezie sunt intotdeauna un exemplu icurajator si un indemn pentru mine. Alin: si fata Imparatului i-a cerut lui Fat-Frumos sa-i aduca intr-un ulcior apa vie, de acolo de unde se bat muntii cap in cap, nespus de bucuroasa sa te regasesc in pagina mea, intr-adevar sursa inepuizabila de mister si filozofie, acest miracol al fintinilor ce aduna pe marginea lor indragostiti, boemi si poeti ne bintuie cu un farmec nepieritor. Anton: rataceam prin camerele unui hotel, poate, poate sa te gasesc intrebindu-te ceva despre viata, cind colo tu aruncai cu stele din briul de lumina al Caii Lactee, multumesc, Liviu Nanu! Dudi: ce sa fac si eu?!... sunt pe lume lucruri si stari care oricita primejdie si nenorocire ar aduce nu pot fi intelese decit dupa ce le-ai incercat pe propria-ti piele, experienta mea masurindu-se in raport direct cu intensitatea intimplarilor traite si nu cu durata lor Impresionata de rabdarea de care ai dat dovada si aplecarea ta asupra acestui text. Ama | |
| = erata | simionescu adriana-marilena [18.May.05 15:14] |
| * incurajator si nu icurajator, scuzata sa fiu, dar chiar m-au emotionat comentariile voastre. | |
| = bine asaaa | mihai amaradia [02.Oct.05 19:06] |
| foarte frumoasa desi se succed toate stilisticele vulcanic ,e de o substantza poetica rara. | |
| = răspuns întârziat | simionescu adriana-marilena [02.Oct.05 19:06] |
| Surâd cu uimire văzând cum cineva, întâmplător sau nu, a nimerit în Calea mea Lactee și mă bucur. Tocmai au înflorit teii, deschid fereastra să văd cine ești strecurându-mă la rândul meu încetișor în universul tău poetic și te citesc. Imi place felul tău de a rândui cuvintele așa că să-mi pregătești un colțișor blând de ascultare și suflet, o să trec foarte curând pe la tine, e bine acolo în pagina ta. Amadriada | |
| = răspuns întârziat | simionescu adriana-marilena [02.Jun.05 13:07] |
| Surâd cu uimire văzând cum cineva, întâmplător sau nu, a nimerit în Calea mea Lactee și mă bucur. Tocmai au înflorit teii, deschid fereastra să văd cine ești strecurându-mă la rândul meu încetișor în universul tău poetic și te citesc. Imi place felul tău de a rândui cuvintele așa că să-mi pregătești un colțișor blând de ascultare și suflet, o să trec foarte curând pe la tine, e bine acolo în pagina ta. Ama | |