| = Varste | Bianca Iulia Goean [08.May.05 15:37] |
| Dana, dintotdeauna am fost fascinata de clipa aceea care se intoarce de unde a plecat, mai mult sau mai putin real, mai mult sau mai putin subject of our own imagination... sau poate defect de perceptie? Ai prins sentimentul acestei primaveri atat de bine, incat nu pot sa nu raman fermecata! Si intoarcerea sugerata in atatea feluri dar cel mai placut prin trecerea prin varste... | |
| = o doamna educata, venita din alt timp | Elena Albu [08.May.05 16:05] |
| Original si interesant, bine scris, chiar simteam atmosfera drumului tau spre casa si o vedeam pe acea misterioasa batranica...Felicitari! Imi suna cumva cunoscut:,,vorbele multe, prea multe" :) | |
| = Bianca|Elena | Dana Stanescu [08.May.05 16:49] |
| Inainte de orice va felicit ca ati ajuns la capatul textului c am agandeam c atrebuie sa mituiesc lumea s ail citeasca :)) glumesc. e cam lung, e adevarat... Bianca, ai surprins ceva. imi vine sa zic foc foc, ca in jocul ala... dar nu vreau sa dau acum expli8catii. vreau sa vad ce si cum se intelege. Elena, I know you know. chiar m-a oprit o batranica sa ma intrebe asta, restul e... | |
| = . | ioana barac grigore [02.Oct.05 19:06] |
| loop-ul ti-a iesit, dar textul este usor prafos, cu un aer oarecum neingrijit. si nu din cauza batranicii. se vede ca l-ai scos direct din forja. poate ar trebui sa-l mai iei la mana. altfel, are o melancolie specifica ca "...dupa o intamplare reala", necosmetizata. si da! pentru ce spune e cam lung. parca ai vrut sa-l scrii cu tot dinadinsul. | |
| = varianta scurta | Dana Stanescu [08.May.05 18:13] |
| -Domnișoară, nu vă supărați…. Mă opresc, da, cu mine vorbește… o privesc, e în vârstă, dar incertă, cu o piele uimitor de albă și cu riduri puține, zâmbitoare și cu o voce caldă și foarte liniștită. -… puteți să îmi spuneți ce zi e azi? Ezit, uneori nici eu nu știu exact ce zi este, cam toate sunt la fel, marcate diferit doar pe calendar. -… miercuri… In mod normal as fi plecat mai departe, sau poate as fi intrebat-o daca ii pot oferi o mana de ajutor sau m-as fi asezat si eu langa ea doar ca sa inspir aerul primavaratic. Aceeasi oamenii ar fi trecut pe langa noi, mingea ar fi spart geamul din blocul de vis-a-vis. Numai cheia nu s-ar fi potrivit. Da , l-am scris dintr-o suflare, dar sincer, nu cred ca il mai refac. My job was done. : ) multam de ochiul critic. | |
| = :) | Adina Batîr [08.May.05 18:15] |
| Dana, ma stii pe mine, mie imi pare rau ca nu a fost mai mult. Citind parca am alunecat intr-un univers paralel, voie buna, gandurile tale, batrana, voie buna, gandurile tale, femeia.. si tot asa.. trece timpul intinerim, imbatranim, depinde de ce se intampla in jur. Emm, tocmai am citit la Ela, duminica 8 mai. Uf, credeam ca e sambata! | |
| = da | serban georgescu [08.May.05 18:26] |
| Admirabil. Lectura iti da senzatia de looping. Spirala. Mereu spirala, cum bine spune Goethe: "Mergem si ne intoarcem, dar pe ansamblu inaintam" Abundenta de sensibilitate. Ceea ce redai aici este un fel de calatorie printre varste. De la o varsta la alta si apoi inapoi. Un suflet de copil alergand printre varste. (Nu suntem toti oare la fel?) Revenirea batranicii dezorientate mi se pare punctul forte. Are mesaj. Si inca unul puternic. Ma inclin. | |
| = adina/serban | Dana Stanescu [08.May.05 20:50] |
| Adina, e duminica seara:(, in ultimul timp se cam grabeste timpul. mi-e drag de semnul de la tine. Serban, cred ca esti prima data pe aici, iti multumesc de cuvinte. hmm acum mi-am dat seama ca am toate cele 3 varste aici :). ma inclin si eu | |
| = da | serban georgescu [08.May.05 22:40] |
| Daca abea acum ti-ai dat seama, inseamna ca ai scris cu sufletul. Si asta se simte. | |
| = nu m-ai convins, afirmand ca ai fi "cu capul în nori"... | silvia caloianu [08.May.05 22:52] |
| da, e o forma cam...bruta - de ce te-as minti ca m-a fascinat in formula aceasta? - si, recunosc: am sarit si peste randuri, nerabdatoare, m-am mai intors si inapoi... cred ca ai materialul perfect din care, cu inca putina fantezie si straduinta, ai sensibiliza lectori rafinati. mi-au placut reluarile, imaginatia mea insa depasea evenimentul discursului, discurs narativ, care, de altfel, atrage convinge printr-o formula a firescului... si totusi, sunt de parerea ca ar iesi ceva mai incitant, daca ai deraia mai mult de la relaitate. de ex., ma asteptam ca sa te intrebi tu insati ce zi este astazi, in ipostaza acelei "alte femei" - un alter ego, obsedant, eventual, artistul din tine, omul fara de timp... incadtata fiind la "proza" si nu la "personale", m-am simtit complet dezamagita, ajungand prin regiunea aceasta a creatiei tale: "-… miercuri… S-a întâmplat ceva? Vă simțiți rău? Mă invită să mă așez lângă ea." | |
| = drumul spre casă | Luminita Baboianu [09.May.05 00:31] |
| Eu cred că e proză, și încă una de calitate! Mi-a plăcut mult cum ții ritmul până la final, și chiar faptul că e puțin lungă dă cititorului senzația de loop. Până la urmă, așa e mereu drumul spre casă, rutină și o stare de "nu-mai-ajung-odată-acasă"! Sau, la alegere, "aș-vrea-să-mai-dureze", fiind vorba și de o după-amiază leneșă de primăvară... Felicitări, Ludora | |
| = Ziua cârtiței | Eduard Țone [10.Dec.18 14:27] |
| Exista un film - se numeste "Ziua cârtiței". Probabil că l-ai văzut, probabil că l-au văzut mulți dintre cei care au citit textul tău. E o comedie, însă ideea principală este teribil de interesantă. Un tip, prezentator de rubrică meteo la tv, ajuns într-o localitate de munte, înzăpezită, trăiește aceeași zi, la nesfârșit. Înnebunitor. Dar fascinant, în același timp, mai ales că se îndrăgostește și încearcă să o cucerească pe colega lui. Reușește, evident, fiindcă trăiește aceeași zi. Dar mereu trebuie să o ia de la capăt ca un Sisif blocat între 24 de ore... "Loop" mi-a amintit de acest film. Viața e atât de simplă uneori încât trăind secvențele ei în mod repetitiv ne face să o iubim cu atât mai mult. Iar bătrânica ta, "observatoare" coborâtă parcă din alt timp (dacă mă gândesc la nebunia de zi cu zi), este "dovada". Trăiești și scrii și asta e minunat. | |
| = miercuri | simona marcu [09.May.05 00:37] |
| Danutza, e bine și frumos și sensibil și mai ales primăvară și copii și soare și panseluțe. Aș fi văzut un coșmar repetat la nesfârșit, ostentativ și sincer. Nu de alta, dar obsesia monotoniei e ea însăși un coșmar. | |
| = what was and what could have been | Dana Stanescu [09.May.05 00:59] |
| Silvia - nu am trecut in fantastic si introspectiv foarte mult, nu pentru ca nu mi-e familiar stilul (proza mea de inceput aici pe site) ci pentru ca am vrut sa para totul cat mai real. Sunt fan Roald Dahl ale carui povestiri se termina intotdeauna cu o intoarcere de condei.. dar mai e mult drum pana acolo :))) Ludora -ma bucur de rabdare si de impresii, chiar ar fi trebuit sa dau mai multe amanunte stradale. dar poate altadata. Eddie -cred ca stiu filmul. am vrut sa redau ceva asemanator. acelasi moment care se repeta inexplicabil dar cu alta ruta. realitati paralele. :) Simona -un cosmar, pentru ca eu raman pe banca, fara memorie | |
| = treceri... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Trec oameni, trec. ne petrecem pe linga ei, cu unii stam de vorba de parca ar fi cel ami simplu lucru de infaptuit. Batrini sau copii, maturi sau adolescenti, trec pe linga noi, prin noi, urmele lor ne ating, cu o fotografie, cu o intrebare, cu o mirare, cu un gest, cu o zi. Cred ca aici te gasesc asa cum ma simteam in urma cu citeva primaveri cind, reintoarsa acasa, aveam impresia ca cei necunoscuti imi sunt prea cunoscuti, iar cei cunoscuti de nerecunoscut. Cititndu-te azi, greu mi-a fost sa iti las cuvinte... Am crezut pe-alocuri ca scrii din mine, ca ma scriu, un fel de a patra pagina alba. Simplitatea unei profunzimi a scrierii este prilej pentru cititorul tau de a se lasa un pic in el insusi pentru a-si regasi oamenii, mainile ridate... Frumos, Danuca, azur in par ca o steluta mirata de tine. Drag,Ela | |
| = p. s. | Dana Stanescu [09.May.05 09:25] |
| E interesant sa afli ca cineva se regaseste in gandurile tale, afli ca nu esti chiar atat de singur. instantanee p.s. de aseara Sirena, chiar sunt cu capul in nori, dar sa zicem ca nu trebuie sa ma si laud cu asta. Simoni, nu ma face ca fotografiez panselutele alea :)) | |
| + și jocul continuă | Alina Manole [12.May.05 19:17] |
| M-am regăsit în textul tău, cu mersul "cu pași repeziți, capul înclinat spre gândurile mele", mereu grăbindu-mă spre casă (spre poezie.ro), chiar și coincidența de a privi panseluțele și gândindu-mă că nu poți face un buchet din ele, au codița prea scurtă. Revin aici, recitesc textul tău, aceeași buclă de timp mi se întâmplă, regăsesc același calm în respirația cuvântului, a frazei și poate mâna cu care trimit acest comentariu este deja ridată. | |
| = alma | Dana Stanescu [12.May.05 22:42] |
| of, tare frumos ai inchis cercul. multumesc de steluta si de vorbe buna si mai ales de revenire aici. e bine sa stii ca impartasesti aceleasi trairi uneori. | |
| = Dana Stanescu mi-ai stricat finalul. | Nan Florian [20.May.05 09:54] |
| Mi-am zis ca e o problema de decenta sa intru in pagina ta. Ai fost amabila cu mine si m-am hotarat sa-ti intorc amabilitatea. Mai mult din obligatie. M-am oprit la loop. Incep sa citesc. Drace ce plictiseala imi zic. Reapare prima secventa de text. Hm! A uitat! Dupa care ma prind. Ce tantalau sunt. O iau de la capat, citesc cu atentie si duc textul pana la sfarsit. Extraordinar! Ai facut cumva informatica? In visual Basic avem Do While Until ... Exit Do ....Loop "Loop" al tau este un program de calculator. Trebuie executat secventa cu secventa. Spatiul dintre secvente (acel enter aparent in plus) face ruptura pregatintu-te pentru un nou enunt. Inceputul “programului” este banal, cenusiu, practic fara actiune, treneaza, aici nu se va intampla niciodata nimic imi zic … Prima bucla ma surprinde … Apoi … Inca inainte de a intra in pagina eram hotarat sa-mi duc amabilitatea pana la “imi place… grozav text …” un mic adio si-un praz verde. Dana Stanescu mi-ai stricat finalul. Dana Stanescu … | |
| = :))) Nan Florian | Dana Stanescu [20.May.05 13:11] |
| ai fost simpatic prin sinceritate mai ales. pentru mine informatica si matematica sunt ca si chineza si japoneza. dar mai prind si eu din zbor, un pic de html , php ... imi iesea foarte bine textul daca as fi avut rabdare sa tes fiecare amanunt mai clar, cele care se repeta sub alte variante. am citit mult SF , sa zic ca de acolo mi se trage... ma bucur ca... ti-a placut. ne citim in continuare | |