| = razvan | Vlad Catalin [19.Apr.05 09:28] |
| Am cunoscut un copil parasit de parintii plecati prea curand pe taramul celalalt datorita prabusirii unui mal peste casa lor. Asa a inceput sa traiasca cum credea el ca-i bine, pe langa sat, prin paduri, prin lanuri de grau si livezi. Intr-o zi s-a urcat pe-un deal si-a descoperit pietrele rotunde care se rostogoleau cu viteza in jos. Tot cercetand fenomenul a descoperit roata. Ea fusese de mult descoperita, dar copilul nu stia asta, nu avusese ocazia s-o observe in sat. Tu vorbesti tot de roata aici, de cerc, de destin. Daca se termina aceasta melodie, o pot asculta din nou. Daca termin de scris acest text, il pot scrie din nou. Daca iubirea mea se termina, pot iubi din nou. Concluzia la care ai ajuns inca de la inceput este o negare a realitatii orice are un inceput nu trebuie sa aibe un sfarsit. Aici te voi contrazice. Orice lucru are un inceput si sfarsit. Viata e limitata, fericirea e limitata, tristetea e limitata. Consider ca omul, care a aparut initial pentru contemplare, a fost impins de curiozitate spre modernism. Iar epoca moderna i-a adus in principal belele, cei mai norocosi obtin mosteniri, masini de la taticul, apartamente in Primaverii. Si daca tot am fost impinsi in modernism nu mai avem de ales. Trebuie sa jucam pana la capat destinul impus si tragic. Tu spui: Raman la viata mea in care voi face ce am facut si pana acum: voi calatori prin vise si voi incerca sa le fac realitate. Caci nimic nu are sfarsit. Ma voi invarti in continuare in cercul care l-am creat. Eu spun: trebuie sa lupti, sa inaintezi mereu oricat de putin, sa nu ramai in urma nimanui. Iar cand obosesti, sa te retragi in cercul tau, in linistea descoperita, in primavara a carei vesnicie depinde exclusiv de tine. Un text filozofic, interesant, original. Felicitari. st | |
| = multumesc | Nemes Razvan [02.Oct.05 19:06] |
| Iti multumesc pentru apreciere. Dar simt ca nu am reusit sa pun in scris toate gandurile si sentimentele care le simteam cand m-am apucat sa scriu.Tind sa mentionez ca aceasta viata fara logica si ratiune la care ma refer e o bucurie pentru mine. O prefer oricarei alte vieti. Cat despre destinul meu, presupun ca pot alege sa construiesc pe fundatie mai multe modele de casa. Iti multumesc pentru sfaturi si poti sa fi sigur ca nu le voi ignora. | |