| + Iisus in celula | zabet mihai [03.Apr.05 09:18] |
| Iisus in celula de Radu Gyr " Azi noapte Iisus mi-a intrat în celula. O, ce trist si ce-nalt parea Crist ! Luna venea dupa El, în celula si-L facea mai inalt si mai trist. Mainile Lui pareau crini pe morminte, ochii adanci ca niste paduri. Luna-L batea cu argint pe vestminte argintandu-I pe maini vechi sparturi. Uimit am sarit de sub patura sura : - De unde vii, Doamne, din ce veac ? Iisus a dus lin un deget la gura si mi-a făcut semn ca să tac. S-a asezat langa mine pe rogojina : - Pune-mi pe rani mana ta ! Pe glezne-avea urme de cuie si rugina parca purtase lanturi candva. Oftand si-a intins truditele oase pe rogojina mea cu libarci. Luna lumina, dar zabrelele groase lungeau pe zapada Lui, vargi. Parea celula munte, parea căpătâna si misunau paduchi si guzgani. Am simtit cum îmi cade capul pe mana si-am adormit o mie de ani... Când m-am desteptat din afunda genuna, miroseau paiele a trandafiri. Eram în celula si era luna, numai Iisus nu era nicairi... Am intins bratele, nimeni, tacere. Am intrebat zidul : nici un raspuns ! Doar razele reci, ascutite-n unghere, cu sulita lor m-au strapuns... - Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele . Din luna venea fum de catui... M-am pipait... si pe mainile mele, am gasit urmele cuielor Lui. " A fost omul care a daramat comunismul. Numai pentru asta si ar trebui sanctificat. | |
| + "un ultim semn ca o poartă" | Lucian Mușet [03.Apr.05 10:19] |
| Cuvintele mele sunt mult prea sărace acum. Mihai are dreptate. Durerea e mare, la fel de mare poate ca și aprenta pe care acest Om a lăsa-o în lume încercând și reușind să modifice spre bine ceea ce mulți considerau a fi umanitate. Va rămâne o candelă vie. "e simplu să mori cînd învierea-i aproape e greu să învii cînd moartea-i departe" | |
| = cu respect | Virgil Titarenco [03.Apr.05 11:16] |
| Mulțumesc Mihai pentru versurile lui Radu Gyr. Da, probabil că nimic nu a putut fisura mai puternic puterea comunismului precum a făcut-o speranța aprinsă în inima oamenilor și convingerea că nu sînt doar niște robi numerotați ai sistemului ci sînt oameni cu valoare și demnitate. Rosinante, nu există probabil capcană mai perfidă precum tradițiile creștinismului. Cine poate să se ridice deasupra lor în dragostea lui față de Dumnezeu și față de oameni este un om adevărat. | |
| = La moartea unui OM | Cristea Loredana [03.Apr.05 11:54] |
| Am fost aici, si am citit poezia si comentariile ...aveti dreptate, nu se cade sa spunem nimic...nu acum. multumesc - Lory | |
| = Mulțumesc pentru gând și pentru vers | Magdalena Dale [03.Apr.05 14:33] |
| Mulțumesc pentru omagiul tău, m-am pripit când am afirmat în altă pagină că sufletele sensibile au uitat de plecarea unui OM..... Frumos vers I-ai închinat tu! "(sau poate lumina învață să fie doar cînd nu mai e soare)" | |
| = Parere | Andu Moldovean [03.Apr.05 19:27] |
| Oricine poate spune orice, iar simtirea e mai presus de cuvinte. Mie insa nu mi-a placut. Din varii motive. Bobadil. P.S. Virgil, scuza-ma ca nu explic, insa sunt sigur ca tu intelegi. | |
| = Om... | Dana Stefan [03.Apr.05 19:28] |
| ..Dumnezeu sa-l odihneasca impresionata de gestul tau, virgil.. Linea | |
| = Sufletul Lui a ajuns la cer! | Sorinel Popa [03.Apr.05 22:56] |
| O singura inima care batea pentru a tuturor semenilor lui. Un om de o extraordinara calitate.Sau pur si simplu un OM. | |
| = speranta | Anni- Lorei Mainka [03.Apr.05 23:53] |
| sa speram ca lumea crestina a asimilat spiritual acest adio....multumesc virgil | |
| = Karol Jozef Wojtyla | Virgil Titarenco [04.Apr.05 08:43] |
| Lory, Magdalena,... da... tăcerea... Andule, să fiu sincer nu sînt sigur dacă înțeleg de ce sau ce nu ți-a plăcut, dar nu contest că e o apreciere onestă, la fel de altfel ca și răspunsul meu. Linea, Sorinel, Anni-Lorei, eu nu sînt catolic, cu atît mai mult am simțit nevoia ca să fac gestul acesta, ca om și ca frate cu el întru aceeași tinerețe siluită de comunism. A fost un om care a reușit să păstreze o dreaptă cumpănă între conservatorism și progres, între laici și cler, între tineri și bătrîni, între drepturi și responsabilități. Cu siguranță că a avut greșeli (eu nu cred în infailibilitatea nici unui om sau instituție fie ea biserica) dar a avut curajul și demnitatea să își ceară iertare, chiar și la modul istoric-general pentru greșelile și atrocitățile făcute sau tolerate de instituția pe care o păstorea. A fost un poet și un om foarte cult. A fost un om, dintre cei foarte puțini care mi-au inspirat respect, astăzi într-o lume în care mie îmi este foarte greu să mai întîlnesc pînă și conceptul de respectabilitate. A fost și va rămîne o încurajare pentru mulți care nu au pe nimeni. | |
| = respect si din spirit, cu suflet.. | Dana Stefan [04.Apr.05 09:08] |
| virgil, eu sunt greco-catolica.. stiu...:) | |
| = ma gandesc | dan dachin [04.Apr.05 11:47] |
| De ce se roaga papa lui Isus pentru iertarea pacatelor, cand Biserica, pe care Papa o conduce, are puterea de a ierta?Iarta tuturor numai Papei nu? A fost un Om, dar un om controversat, iar aceasta ultima cerere de iertare e si mai paradoxala. Poate Papa, cel infailibil, sa aiba motive sa isi ceara iertare?Daca da...atunci nu e infailibil. Daca nu, atunci de ce isi mai cere iertare? | |
| + "un ultim semn " | Nicole Pottier [08.Apr.05 15:35] |
| Un poem simplu si expresiv in care lumina si umbra sunt cele doua exponente ale drumului catre spirit. Un poem frumos si sensibil care aduce un omagiu acestui om care venea din Est si care a parcurs acest drum intr-o maniera eleganta. Un om al pacii, care a contribuit la marile schimbari din acest secol si care a avut o vointa de neinvins. | |
| = traducere în limba franceza | Nicole Pottier [08.Apr.05 15:53] |
| A l'occasion de la mort de Karol Jozef Wojtyla, homme de Cracovie. c'est le chemin de la solitude sable saupoudré sur les routes accroupies sous les pavés personne ne peut le faire à la place de l'homme qui vole en toi dans la simple chute du lendemain sur ce soleil couchant de soi et si tu m'entends encore, fais-moi un ultime signe telle une porte à l'ombre des maïs aux ailes écrasées dans la pierre là où le miroir s'ouvre et meurt (ou peut-être ce que la lumière enseigne, seulement lorsque le soleil a disparu) c'est simple de mourir quand s'approche la résurrection c'est difficile de ressusciter quand s'éloigne la mort. | |
| + aprind o lumînare | Liviu Nanu [08.Apr.05 16:16] |
| Eu nu prea am cuvinte. Aprind însă o lumînare virtuală. A fost un om deosebit. | |
| = sfîrșitul unei epoci | Virgil Titarenco [10.Apr.05 03:38] |
| Nicole, mulțumesc pentru traducere, da și este un omagiu acestui om care parcă a încheiat o epocă Liviu, cu același respect... | |
| = Poetul si Fecioara | angela furtuna [11.Apr.05 01:42] |
| Poetul Opera poetica a Papei Ioan Paul al II-lea se intinde pe mai multe decenii. La acest capitol, el nu are decit doi predecesori:pe Leon al XIII-lea, care a scris „cintece” poetice, si pe Pius al II-lea, din secolul al XV-lea, care a scris imnuri si cintece poetice. Opera poetica a lui Karol Wojtyla este cea mai importanta opera literara cunoscuta in istoria inaltului Pontificat. Ea a fost publicata mai ales sub pseudonimul Andrzej Jawien, dar si sub cele doua: Stanislaw Andrzej Gruda si Piotr Jasien. Scrierile sale poetice vin adeseori in intimpinarea vocatiei sacerdotale a autorului. "Dedicace de "David"", "Profils du Cyreneen", "Meditation sur la Mort", "Quand je panse Patrie"...pot fi citite mai jos: http://jeanpaul2.cef.fr/biographie/biog_KW03.html#P4 Poemul "Dedicace de "David"" este dedicat mamei sale , decedata la 13 aprilie 1929. In aceeasi zi, adica la 13 aprilie , dar la 1986, Karol Wojtyla a fost primul Papa care a intrat intr-o sinagoga. Asta se intimpla la Roma, in prezenta Rabinului Elio Toaff. (Numarul 13 a fost prezent in peste 100 de evenimente importante din viata poetului si a Papei. Initiatii cunosc semnificatia numerologica a numarului 13: Fecioara Maria...) "Acolo unde oglinda se deschide si moare" e Poesia: urcusul pe scara de argint*... (*simbolistica scarii de argint o refera tot pe Fecioara Maria). Angela Furtuna | |