| = Ilie | Ionut Caragea [09.Jul.23 09:43] |
| Primele 3 strofe sunt f. bine exprimate. Plus versul acela imperativ. Aia, ăla, din penultima strofa scad din eleganta limbajului. Plus că se iese din cadru, brusc. Poate dacă ai făcut o legătură de genul: rostește-le precum apa / în cercuri / sau ca fagul în fiecare inel. Și gata! Deci, la tine este nevoie, uneori, doar de o concentrare a textului. Te salut! | |
| = erată | Ionut Caragea [09.Jul.23 12:26] |
| ai fi făcut | |
| = Ionuț | Stanica Ilie Viorel [09.Jul.23 12:46] |
| Apa undelor se-neacă unde fagul doar se crapă apa “aia” cu un ban îl ia pe -“ăla” de crăcan și devine salvator pentru fag ori, călător tu ce crezi? un izvor (dar e fântână, să arunci bănuțul, să plătești prețul) să ne jucăm în cuvinte și să la prețuim PS: ochiului vigilent i-a scăpat un “la costat” am corectat Mulțumesc pentru observații și bucuros să aflu că sunt pe plac cele trei strofe (glumind, fac textul din două strofe, plus interogativa. interogativa este cu locul ei) | |
| + Poem fag care a găsit bănuțul sau sursa de apă să-și lungească viața | Dragoș Vișan [09.Jul.23 13:07] |
| Cel mai mult îmi plac tocmai ultimele două strofe și acel vers independent, de mijloc. Este un text scris cu schepsis. Nici nu m-am gândit că rădăcinile unor arbori mari, precum fanii, castanii, brazii, paulonia pot să sape în creștere, din stadiul adolescentin până la maturizare deplină după izvorul sau banul vieții lor, să le fie cercurile sănătoase! Îmi plac toate strofele. | |
| = .... sau roșește-te! | Dragoș Vișan [09.Jul.23 13:11] |
| "Ți-ai scris două versuri, rostește-le". | |
| = Ilie, cu plăcere! | Ionut Caragea [09.Jul.23 13:18] |
| Autorul alege într-un final cu ce rămâne. Succes pe mai departe cu textele tale! | |
| = Dragoș | Stanica Ilie Viorel [09.Jul.23 13:26] |
| ai omis grecii de ce au măslini (tocmai ei- cugetătorii- au produs implozia) | |
| = Am omis plopul! | Dragoș Vișan [09.Jul.23 13:35] |
| Măslinii și rodii au rădăcini mari, cât coroanele. Grecii aezi, homerieni dar și odisseieni (cu lemnul-cal introdus în Ilion-Troia). Am omis plopii. Un plop poate fi tăiat și fără f(i)erastrău. La un plop uriaș se sapă circular în jurul său apoi se taie rădăcinile ca niște bușteni. Neavând deloc rădăcină-pivot, cum îi dă nucului din stadiul de mic puiet, plopul va cădea săpat de toți împrejur. | |
| = Dragoș | Stanica Ilie Viorel [09.Jul.23 13:39] |
| măslinul are rădăcină exact invers de cum ai descris: - este verticală, fără ramificații… să ajungă (lacom) la apă din această cauză nu stă solul (nu adună) | |
| = "Niște persoane" = toți cei care s-au contrat cu musiu Gionuț-Nouț. | Dragoș Vișan [09.Jul.23 13:58] |
| Exact asta am spus, că are rădăcină foarte adâncă, precum rodiul și nucul! Despre plop am explicat chestia cu tăierea împrejur. E o scenă celebră și într-un film românesc, legată și de ascunderea unor bani, a unor comori la baza plopului, în vreme de restriște. Crescând copăceii de plopi, după un deceniu, două erau tăiați pentru recuperarea bunurilor îngropate. | |
| = Radacina pivotantă e cea a îndrăgostiților de Poezie.ro. Ceilalți —plopi! | Dragoș Vișan [09.Jul.23 16:25] |
| Am verificat acum: Măslinul, rodiul, paulownia, nucul au rădăcină pivotantă, ce se pot duce mult jn adânc, și pe verticală, și pe orizontală. Unii spun că nucul se duce numai pe verticală, că nu deranjează alte specii de pomi sau alți copaci în grădină sau livadă. | |
| = Dragoș | Stanica Ilie Viorel [09.Jul.23 17:00] |
| tot citind comentariile nici nu am observat steluța rămân dator (nu eu, textul) un coș cu nuci despre teoria cu rădăcina nucului, zic că-i el cu el pentru acolo unde nu-l deranjează alții și mai e și izvor cu ape care dă în frunze unde cade frunza nucului, rar crește ceva concluzia: mulțumesc. PS: revezi câteva comentarii; te-ai “aprins” și ai ceva dezacorduri | |