Atelier Literar

”Păpușica mea-i bolnavă, palidă și foarte slabă,/Nu mănâncă, nu-i e foame, toată ziua doarme, doarme.” Plâns și hohote de râs. Lacrimi și aplauze. Lacrimile erau ale mele iar cei care se distrau erau

Trădarea Cât a stat în arest i s-au prezentat diverse acuzații: atitudine dușmănoasă, omitere de denunț, tulburarea liniștii publice și rănirea unui

Prizonier visării Se simțea în mijlocul fetelor ca într-un ciclon. Îl asaltau cuvintele lor frivole, gândite parcă să-l provoace emoțional. După lunga călătorie din Oltenia până pe litoral,

Mesajul din Noapte Noaptea îl ținea treaz, ca și cum ar fi vrut să-i amintească de toate lucrurile pe care nu le spusese. Întins în pat, asculta cum tăcerea se adâncea în jurul lui. Avea un telefon

Cine murise? De altfel, singura problemă cu adevărat serioasă. Groapa se tot lărgea odată cu fixarea punctului de pe fundul ei. Cu cât era privită mai adânc, cu atât marginile se urcau mai mult.

Înainte ca oamenii să învețe să măsoare viața prin rotația stelelor și înainte ca marile civilizații să-și ridice templele spre constelații moarte, exista în adâncul universului o regiune despre care

M-am trezit în toiul nopții cu aceeași senzație mecanică pe care o ai când corpul se ridică singur din pat. Nu gândești. Nu visezi. Doar mergi spre baie cu ochii pe jumătate închiși și cu mintea

Apartamentul era sufocant de tăcut. Părinții lui dormeau adânc în camera alăturată, complet străini de ce avea să urmeze. Aerul mirosea a lemn vechi și a somn greu. Vlad stătea lângă masa din hol,

Azi-noapte am rămas treaz mult timp după ce m-am ridicat din somn, fără să aprind lumina, fără să forțez desprinderea de ceea ce văzusem, fiindcă sunt trăiri care, atinse prea repede de realitate, se

Plutesc în om amintiri care nu încep cu imagini, ci cu o atmosferă, ca și cum sufletul ar fi precedat vederea, ca și cum înainte de ochi ar fi existat o memorie mai veche decât lumea însăși, una care

Ruxandra După doi ani în provincie, rezistența lui Grig începuse să se erodeze. Numai că la vechea condiție pe care o punea maică-sa - de a

Au trecut anii, s-a schimbat regimul politic, fecioraşul a devenit fecior, s-a calificat muncitor minier în cariera de piatră, a fost recrutat în armată la 23 de ani, în 1947. Războiul a trecut pe

Capitolul 4 În bucătăria Casei Vânturilor, tensiunea se putea tăia cu cuțitul. Anemo se plimba agitat, cu picioarele goale pe gresia rece, pierdut în gânduri, când telefonul din buzunar îi vibră

Există ființe care nu se nasc pentru a locui lumea, ci pentru a-i purta tremurul ascuns prin propriul lor adânc. Ele nu înaintează prin timp asemenea celorlalți oameni, ci par desprinse dintr-o

În ultimele luni n-am mai știut în care dintre noi s-a produs adevărata ruptură. Poate că legăturile dintre oameni nu mor într-o clipă, ci se sting lent, asemenea rădăcinilor unui arbore care încă

Corpul mi-e greu, mintea amară. Aud. Se ceartă. Se înjură, se blestemă. Am uitat cum să respir normal. Mă ascund în pagini, ca într-un adăpost improvizat , cu mâinile pe urechi, încercând să-mi

Copil fiind, lumea nu avea contururi stabile, ci pulsa ca o ființă vie care încă își învață numele. Pământul mirosea a lapte de iarbă zdrobită și a ploaie tânără, iar păpădiile nu erau flori, ci mici

Fostele Prietenii lui Cireșel Dumbravă vorbeau adesea despre fostele lor iubite. Serile, când se adunau la vreo terasă din oraș, cu halbe aburite și țigări aprinse, băieții își deșertau amintirile cu

Poate că te agăți de un adevăr dureros: acela că ai fost părăsită de cei pe care i-ai iubit. Dincolo de el însă există un adevăr mai tăcut și mai incomod, acela în care, fără să-ți dai seama, ai fost

După plecarea Aurei, Casa Vânturilor strălucea de curățenie. Ordinea era instaurată peste tot: fiecare tacâm, farfurie, pix, hârtie, carte, ochelari de citit, papuci de casă sau de stradă,